Menu

Cum am pacalit avalansa din Iezer.

Postat de Andrei Rosu pe 7 februarie, 2011

Daca pana anul trecut imi permiteam ‘luxul’ de a pregati fiecare maraton pe rand (iarna Polul Nord si Antarctica, vara Australia, Chile si Istanbul), anul acesta combin antrenamentele pentru a putea face fata urmatoarelor competitii. Acestea se desfasoara in conditii extrem de diferite (cald, frig, altitudine etc.) si se succed la intervale de timp foarte mici (2-3 saptamani).

Pregatirea nu include doar obisnuirea organismului cu o anumita temperatura, ci si testarea echipamentului folosit – de alergare, de dormit etc.

Peste 3 luni voi alerga maratonul Everest, competitie care detine recordul mondial de altitudine – 5356 m. Aclimatizarea va dura 10 zile, timp in care vom urca de la Lukla (cel mai periculos aeroport din lume :() la Everest Base Camp, unde vom dormi in corturi, temperatura in timpul noptii scazand mult sub 0. Din acest motiv, m-am gandit ca mi-ar prinde bine sa repet experientele de la Polul Nord si Antarctica si sa mai petrec din cand in cand cate o noapte la rece (NU la racoare :)), ca de exemplu iarna la munte…

In acest weekend m-am alaturat unui grup de colegi care vor merge in vara pe Elbrus si, pana atunci, se pregatesc intens prin muntii autohtoni si prin Bulgaria. Impreuna cu 2 ghizi (bulgari :)), am fost in total 11 si am ales ca destinatie Iezer-Papusa.

Vremea a fost foarte buna (totusi, un pic cam cald in timpul zilei). Sambata noaptea am petrecut-o la refugiul Iezer – unii dintre noi in cort, unii in refugiu. Eu am preferat refugiul, din 2 motive: pentru ca unul dintre corturile noastre a fost luat de vant (nu radeti, se intampla si la case mai mari :)) si pentru ca in refugiu era mult mai frig decat afara (-12 versus -5). Am ‘impartit’ refugiul cu alte 2 grupuri de turisti, unul dintre ei fiind format din cativa pasionati de ski de tura.

A doua zi, temperatura a crescut foarte mult (+ 7-8 grade C) si vantul s-a intetit, motiv pentru care ghizii nostri au luat decizia de a nu ataca varful ci de a ne intoarce la cabana Voina, pe un drum de creasta care trece prin Crucea Ateneului. Temerile lor privind avalansele mi s-au parut exagerate si am fost cam bosumflat, pentru ca am ratat sansa de a completa lista celor 12 ‘optmiari’ ai Romaniei (varfurile peste 2.500 de metri)…  [intre timp, am aflat ca geografia mea nu e prea buna si vf. Iezer are cativa zeci de metri sub 2.500, deci tragedia nu este asa de mare… multumesc pentru remarca, Radu :)]

Dar decizia lor a fost una buna, pentru ca ieri a fost zi de avalanse, cei care au ‘experimentat-o’ pe cea din Iezer fiind chiar schiorii de tura cu care am impartit refugiul. Din fericire pentru ei (si, probabil, din pacate pentru realizatorii programelor de stiri TV…), au scapat nevatamati – vezi stirea AICI.

Asadar, totul e bine cand se termina cu bine, dar am mai invatat o lectie: e bine sa ai incredere in ghizi…

Vesse & Iavor, va suntem recunoscatori! 🙂

PS – Sorin, multumesc mult pentru poze 🙂

Scrie un comentariu

Lasa-ti email-ul pentru a-ti trimite noutati

Aboneaza-te

Comentarii (7)

7 răspunsuri la “Cum am pacalit avalansa din Iezer.”

  1. stanimira spune:

    O echipa curajioasa! Mulmumesc, Andrei, pentru bonboanele Isostar! Slava Domnului ca sunt toti vii!

  2. Mi s-a parut mie ca am vazut o fata cunoscuta dimineata la refugiu, dar nu eram sigur daca intr-adevar esti tu. Noi am fost cei doi ajungi mai tarziu cu schiurile, cred ca am trecut pe langa voi si la coborare a doua zi. Oricum foarte tare ca mergi si la munte, din posturile de pe blog nu prea razbatuse aceasta latura pana acum…

    In rest din cate stiu Iezerul Mare are 2461 din cate stiu eu, iar pentru mai mult 2500tari trebuie sa mergi putin mai nord la fratii mai mari si mai intinsi ai Iezerului.

    Si nu cred ca schiori de tura au fost implicati in eveniment, cred ca toti cei care am fost cu schiurile am coborat pe Vacarea, sau cel putin acesta era planul si celorlalti 3 care erau pe schiuri la refugiu.

    • andreirosu spune:

      Da, imi amintesc de voi si va ‘barfeam’ in sens admirativ cu colegii mei:). Din cate am vazut la stiri, schiorii prinsi de avalansa au dormit la refugiul Iezer – dar nu te contrazic, e posibil sa fie vorba despre altii… In rest, buna remarca cu 2500-arii (o sa precizez asta in post, ca sa nu induc lumea in eroare), probabil ca am confundat cu Papusa din Retezat. La geografie am stat tot timpul mai slab, dar am timp sa mai invat :)). Multumesc pentru comentariu si cat mai mult noroc pe munte, sa evitati avalansele!! :)))
      pe curand!

  3. gabi spune:

    Salut ! E bine ca te antrenezi in muntii patriei, ca sa arati esti si un bun patriot !!! Vad ca te tii de program si asta e minunat ! Sotia ce zice ?
    Iar daca vrei ture de iarna fara pericol de avalanse, Dobrogea este o varianta.
    vezi si : http://www.carpati.org/jurnal/iarna_grea_in_muntii_dobrogei/2240/
    Multa bafta !

  4. […] spus in legatura cu performantele sale si cu ceea ce face, imaginile spun totul.De exemplu articolul despre o expeditie in Iezer ,  mi se pare genial si fotografiile sunt superbe. Daca vreti sa aflati mai multe , intrati pe […]

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *