Menu

Greu in apa, greu la deal, greu la soare…

Postat de Andrei Rosu pe 3 septembrie, 2013

Fiind prins cu ultimele pregatiri ale editiei a doua a Transmaratonului, imi cer scuze anticipat pentru prezentarea unei variante short a povestii celor doua triatloane din weekend-ul trecut…

7Triatlonul No Stress, Olimp. Vreme excelenta, traseu superb, organizare buna si veselie mare – asta speram sa gasesc la Olimp si asta am gasit :). Foarte multi debutanti (ceea ce nu poate decat sa ne bucure, pentru ca astfel se va construi baza triatlonismului in Romania) si o ora de incepere (10.00) atipica pentru triatloanele cu care eram obisnuit. Desi m-am trezit dis-de-dimineata pentru un antrenament de alergare, am reusit ‘performanta’ de a ajunge la rastelul de biciclete  de abia pe la 9.30. Pregatirile au fost gata in 10-15 minute si m-am indreptat linistit catre zona de start a probei de inot, situata la aproximativ 3-400 de metri de rastel.

77Nici nu apucasem sa fac 10 pasi, cand aud rasunand in difuzoare: „10, 9, 8….”. Am crezut ca se face o repetitie pentru start, dar… NU! Am privit ceasul: 9.43 :). Ceeee?? Mersul meu relaxat s-a transformat in sprint si, dupa vreun minut si ceva, eram in apa, incercand sa recuperez ceea ce pierdusem… 🙂 Evident, misiune grea; multi inotatori care inotau bras au transformat aceasta cursa de urmarire intr-una cu obstacole :). Asadar, planurile mele de a ma pozitiona bine la start si de a obtine un timp bun erau compromise… Si, bineinteles, timpul pe care urma sa il obtina stafeta (mi s-a facut brusc rusine pentru faptul ca ma ‘oferisem’ sa fac echipa…). Imi planificasem sa termin cei 500 de metri in 10-11 minute, dar au fost 14 (cred, totusi, ca si traseul a fost un pic mai lung).

4Am iesit din apa, am fugit spre zona de tranzitie si i-am dar Ruxandrei chip-ul de stafeta. Apoi, mi-am pus casca, ochelarii, manusile, sosetele si pantofii de alergare si m-am pus pe pedalat. A fost cea mai rapida tranzitie inot-bicicleta din viata mea, datorita faptului ca nu a trebuit sa scot costumul de neopren (am inotat in tri-suit). A urma traseul de bicicleta, cu zero probleme tehnice si cu o medie orara cu vreo 2 km mai mare decat la triatlonul de la Mogosoaia. Rezultatul parcurgerii celor 20 de kilometri (minus cateva sute de metri): 47 de minute – nimic spectaculos, dar destul de decent pentru nivelul meu de pedalare off road. A urmat alergarea, unde mi-am setat ca obiectiv 4.20 min / km (era foarte clad) si am mentinut viteza pe parcursul tuturor celor 5 km, chiar daca pe unele portiuni ma afundam in nisip.

1003530_619895181388965_272985182_nAm terminat alergarea in mai putin de 21 de minute, de unde am dedus ca distanta a fost mai mica de 5 km… :). Un timp bunicel, probabil intre primele 10 ale zilei. Per total, 1h:23m:24s la individual si 1:51:47 la stafeta (nu, nu am fost ultimii!!). Locul 9 la categoria mea de varsta si, chiar daca nu as fi ratat startul la inot, nu cred ca as fi putut spera la un loc mai bun de 4-5. Asta este, nu sunt un sprinter… :). [Rezultatele oficiale vor aparea aici. (deocamdata, le puteti vedea doar pe pagina de pe Facebook a evenimentului)].

Dupa finish, a urmat o sesiune de balaceala cu familia si apoi, profitand de o portie de nani a lor, am mai facut cateva intervale de inot, pe traseul triatlonului. Uitasem sa va spun de meduze…dar nu va spun ce marime aveau, ca sa nu va sperii… 🙂 Spre seara, ne-am luat ramas bun de la mare si am pornit spre Tulcea, unde a doua zi urma sa aiba loc Triatlonul Delta.

6

Ne-am cazat pe malul lacului Ciuperca, la doar cativa pasi de locatia probei de inot, unde am ajuns cu cateva ore inainte de start. Nu doar pentru ca doream sa am parte de un start mai fericit decat la Olimp, ci si pentru ca – din motive organizatorice 🙂 – startul a fost amant cu vreo 2-3 ore. Am stat la povesti cu coechipierii mei de stafeta – Vali si Silviu – si cu alti participanti, asa ca timpul a trecut destul de repede. La 13.00 eram in lac (apa un pic rece, dar buna :)) si la 13.10 se dadea startul probei olimpice. Pentru cei 1.500 de metri in lac imi propusesem un timp de 31-32 de minute, dar rezultatul a fost unul cu vreo 9 minute mai slab (pur si simplu, eram foarte molesit  – probabil din cauza orei de start si a caldurii :)). Tranzitul catre bicicleta a decurs, din nou, foarte rapid, asa ca in scurt timp eram pe bicicleta si incepeam cei 40 de km (in realitate vreo 36, din cauza schimbarii de ultim moment a traseului).

fDaca va imaginati ca la Tulcea nu exista trasee dificile de bicicleta…ei bine, fiecare bucla (au fost 8) a inclus o portiune de urcare de aproape 1 km, care culmina cu vreo 100 de metri de panta aprubta (cred ca vreo 9-10 grade)! Nu intru in detalii (va las sa experimentati asta la anul…) – va spun doar ca, dupa vreo 4-5 ture, pierdusem sirul turelor. Eram la a 5-a sau la a 4-a? Am intrebat voluntarii de la jumatatea traseului si, la tura a 7-a am primit confirmarea: mai ai una!  Nu acelasi noroc l-a avut coechipierul meu de stafeta, Silviu, care a facut o tura in plus! Va dati seama ce surpriza am avut in zona de tranzitie bicicleta-alergare sa ma intalnesc cu Vali, care m-a intrebat: unde este Silviu? Nu a ajuns! Silviu plecase cu un minut inaintea mea si stiam ca pedaleaza mult mai bine decat mine…

2Alergarea a fost, din nou, punctul meu forte. Caldura si absenta umbrei m-au indemnat sa optez pentru un 4.30/km, pe care l-am mentinut pana la final. Timp total: 2h43m:22s, locul 10 la categoria mea de varsta si 19 la open. Surpriza placuta a venit de la proba de stafeta, unde cursa impecabila a lui Vali, de 4 min / km, ne-a adus un podium pe care ni-l doream, dar de la care ne cam luasem gandul dupa ‘prestatia’ mea de la inot si tura in plus a lui Silviu… [Rezultatele complete pot fi gasite aici.] Asa ca…a trebuit sa mai zabovim in Tulcea, pana aproape de 9 seara, pentru a participa la festivitatea de premiere (foarte draguta!) si sa ne primim felicitarile si diploma de la simpaticul domn Ivan Patzaichin…

Cam asta a fost. O experienta doua-triatloane-intr-un-weend pe care am de gand sa o repet la anul. Pana atunci, sa ne vedem cu bine in weekend, pe Transfagarasan. Nu voi alerga, dar ma voi asigura ca experienta va fi memorabila pentru participanti… 🙂

88

Scrie un comentariu
Articole similare:

Lasa-ti email-ul pentru a-ti trimite noutati

Aboneaza-te

Comentarii (4)

4 răspunsuri la “Greu in apa, greu la deal, greu la soare…”

  1. Veronica spune:

    Super tare! Felicitari si bafta in continuare!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *