Menu
BLOG

11 lucruri pe care le-am invatat din sport.

Pentru noi, amatorii, alergarea (si alte sporturi) reprezinta – printre altele – un instrument de dezvoltare personala, adica o modalitate de a dobandi, exersa si perfectiona abilitati care sa ne ajute in construirea unei versiuni mai bune, in explorarea potentialului nostru urias si, in final, in gasirea sensului personal al vietii. Sportul este, pana la urma, o proiectie a vietii personale sau profesionale; ca si in alte arii ale vietii, pentru a ajunge din punctul A in punctul B parcurgem cativa pasi: ne stabilim obiective, ne facem planuri, actionam, depasim momentele grele etc. Si, pentru ca viata este un proces continuu de invatare, m-am gandit sa scriu astazi cateva randuri despre cateva lectii utile invatate in acesti 7 ani, de cand sportul a devenit parte importanta a rutinei mele.

1. Cel mai dificil moment este sa te ridici de pe canapea. 

Am avut nevoie de 33 de ani pentru a face asta, deci stiu despre ce vorbesc :). Indiferent ca este vorba despre un nou sport, un obiectiv ambitios, un alt loc de munca, un nou partener de viata, un nou proiect, o noua echipa, lansarea unui nou produs etc. – toate acestea presupun schimbare, iar noi, oamenii, suntem destul de rezistenti la „nou”. Din fericire, de indata ce spunem „o fac si pe asta”, cateva zile sunt suficiente pentru a ne obisnui cu ideea schimbarii si pentru a merge in directia potrivita.

2. Este mai bine sa mergi in directia potrivita decat sa alergi in directia gresita.

Daca tot am vorbit mai devreme despre a merge in directia potrivita, alergarea – in special cea montana – m-a invatat ca un lucru mai rau decat a alerga in directia gresita este sa alerg in directia gresita… cu entuziasm. Dintre multiplele tipuri de inteligenta pe care le are orice om de pe planeta, atunci cand a fost distribuita cea spatiala (a orientarii) eu nu am prins loc in fata, asa ca ma ratacesc destul de usor. Au existat curse prin padure (chiar si in padurea Baneasa, pe care o cunosc destul de bine si care are marcaje destul de ok) in care alergam singur de ce ceva timp si imi spuneam „ce bun sunt, nu ma ajunge nimeni!”, dar alergam de minute bune in cu totul alta directie decat ar fi trebuit. Si in viata ‘reala’ exista momente in care putem realiza ca am investit timp, energie, pasiune si alte resurse intr-o directie gresita. De aceea, ajuta – din cand in cand – sa ne trezim mai devreme si sa dedicam, in liniste, 10-15 minute intrebarii: „unde sunt acum fata de directia in care mi-am propus sa ajung?”. Presupunand ca exista o astfel de directie. A propos, exista doua momente importante in viata oricarui om: ziua in care se naste si ziua in care intelege de ce s-a nascut. 

3. Cine se trezeste devreme, ajunge departe.

Nu stiu daca sunt necesare explicatii. Suntem fiinte diurne, iar creierul nostru functioneaza la capacitate maxima in prima parte a zilei. De asemenea, trezitul dis-de-dimineata pentru a lucra la obiectivele tale (in timp de ceilalti dorm si viseaza la ‘ce-frumos-ar-fi-daca…’) iti creste exponential sansele de a face, deveni sau avea altceva decat in prezent. Pentru ca, la 5-6 dimineata nu are ce sa ‘apara’ (in afara de snooze) in calea actiunilor tale. Si da, pentru a te trezi devreme in mod constant, ajuta sa te culci devreme. Sacrifici TV-ul pentru a iti trai propriul film.

4. Obiectivele mari sunt transformationale.

Un obiectiv in sine nu inseamna mare lucru. Pentru mine, drumul pana acolo conteaza mult mai mult. Pentru ca, la finalul lui, devin alta persoana. Fizic, mental, emotional, spiritual. Daca imi propun ca peste un an sa pot fi capabil sa ridic o bara de 100 de kilograme, drumul pana acolo presupune sa imi adaptez stilul de viata, nutritia, agenda zilnica, cercul de oameni cu care ma intalnesc etc. la noul obiectiv.

5. Limitele sunt doar in capul nostru. 

Putem alerga doar atat cat credem ca putem alerga. „Andrei, nu stiu cum poti alerga 4 ore, eu nu pot nici macar 5 minute”. Nu am auzit pe nimeni spunand pana acum: „Andrei, iti citesc blogul de 5 ani, asa ca am decis sa ma trezesc devreme, sa ma culc devreme, sa am o nutritie sanatoasa, sa ma antrenez zilnic etc. si, dupa acesti ani de eforturi mici, dar constante, nu pot alerga mai mult de un kilometru”…

6. Neplanificarea succesului inseamna planificarea esecului.

Sportul m-a invatat ca, pentru a atinge un obiectiv, am nevoie de organizare si disciplina. A face planuri si a le respecta, indiferent de ce ‘apare’ in calea lor, este esential pentru a duce lucrurile la bun sfarsit, la termenul, calitatea si cantitatea promise.

7. Viata nu este un maraton, ci o serie de sprinturi.

Oricat de mult mi-as dori sa petrec un an intr-o bibilioteca, sa fac un team building de 2 ani cu coechipierii din Atlantic4 sau sa lucrez 8 ore in continuu la un proiect, sunt realist ca trebuie sa profit de fiecare „calup” de 5, 10 sau 15 minute pentru a avansa inca 2-3 milimetri. Multitasking-ul nu este despre a jongla cu 7 lucruri, ci despre a bifa, pana la finalul unei zile, 2-3 task-uri relevante pentru viata ta profesionala si personala si carora le-ai acordat ‘sprinturi’ pe parcursul zilei respective.

8. Munca in echipa este despre ‘a vasli in aceeasi directie’. Dar si despre a transmite stafeta la timp.

„Andrei, tu practici, in general, sporturi individuale. La conferinta ai putea sa incluzi si cateva idei despre munca in echipa?” Da, munca in echipa este despre a lucra pentru atingerea unor obiective comune, despre comunicare, de a directiona realizarile individuale spre obiectivele companiei etc., dar si despre a iti face bine job-ul pentru care esti platit, astfel incat colegul tau sa preia la timp ceea ce ai facut si sa il duca mai departe.

9. Momentele dificile sunt temporare.

Cunosti pe cineva care nu a avut parte de momente dificile in viata personala si cea profesionala? Cu totii avem astfel de momente, iar daca asteptarile tale sunt ca viata va fi ca urmatorul maraton sau viata ta, per ansamblu, va fi doar roz-bonbon… S-ar putea sa ai o dezamagire. Vestea buna este ca dupa fiecare noapte lunga urmeaza un rasarit. Dupa fiecare furtuna, cer senin. Deci momentele dificile sunt temporare. De asemenea, sunt revelatoare – poti afla pe cine te poti baza (in vremuri bune, toti sunt alaturi de tine, nu? :)) si, in plus, poti descoperi adevaratul „tu”. Nu sti cat esti de puternic pana cand a fi puternic ramane singura ta optiune.

10. Motivatia te ajuta sa incepi, dar ceea ce te ajuta sa reusesti sunt obiceiurile.

Faci dus zilnic? Te speli pe dinti in fiecare zi? Ai nevoie de motivatie pentru a face toate astea? Nu, pentru ca au devenit obicei. Transforma in obicei toate acele lucruri de care ai nevoie pentru a evolua (trezit devreme, culcat devreme, hranit sanatos, miscare etc.) si pentru care ai nevoie de „motivatie” in prezent. Si viata ti se va imbunatati semnificativ.

11. Putem invata si din succese, nu doar din esecuri.

Ce m-a ajutat sa am succes? Ce pasi am parcurs pana acolo? Metodele folosite ma vor ajuta si de acum inainte? Care sunt principalele lectii invatate in acest proces? Cum pot folosi succesul pentru a ii ajuta si pe alti oameni sa il dobandeasca? Aceste intrebari (si multe altele) ne ajuta sa ne construim si perfectionam propria metoda de a avea succes.

„Andrei, dar eu nu sunt super-erou / om de fier (otel, titan, etc.) asa cum esti tu. Deci nu cred ca pot sa fac toate astea…”.

Poti folosi asta ca  justificare pentru multele amanari (pana la „Pastele cailor”…), dar undeva acolo, in adancul tau, stii foarte bine ca suntem suma obiceiurilor zilnice. Si rezultatul temerilor, dependentelor si scuzelor pe care le lasam sa stea in calea a ceea ce am putea deveni, face sau avea.

Iti multumesc ca ai avut rabdarea de a citi aceasta postare si te invit sa ne impartasesti, la randul tau, cateva dintre lucrurile invatate din sport.

*

Te-ar mai putea interesa: Daca s-ar face un film inspirat din viata ta, publicul ar adormi la el?

Share: Scrie un comentariu
Articole similare:

Lasa-ti email-ul pentru a-ti trimite noutati

Aboneaza-te

Comentarii (10)

10 răspunsuri la “11 lucruri pe care le-am invatat din sport.”

  1. Eva spune:

    Super fain articolul!
    Nu am nimic de adaugat, chiar ai cuprins toate aspectele esentiale!

  2. Sorin spune:

    Salut Andrei,
    Mi-a placut textul tau. Totusi, ce se intampla atunci cand ai un blocaj psihic in realizarea obiectivelor? Acum patru ani, in timp ce ma antrenam pentru alergari de 10-15 km, la o alergare pe banda de 10 km, imediat dupa, am clacat psihic, mi s-au inmuiat picioarele dar nu am lesinat, ma simteam doar slabit. Mentionez ca aveam 44 de ani atunci. Am fost la doctor si mi-a facut o perfuzie apoi, dupa analize mi-a zis ca am tensiune arteriala marita si colesterol marit. Eu, care facusem sport toata viata!! Mi-a prescris tratament pentru tensiune si colesterol. Am fost la psihoterapeut si acesta mi-a zis ca am facut aceste lucruri pe fond psihic. Incet incet mi-am revenit si la aproape 2 ani dupa acel episod am renuntat la tratamentul pentru tensiune si dupa 3 ani si la cel pentru colesterol. Acum sunt in parametri normali de functionare dar de cate ori alerg mai mult de 5 km creierul meu imi spune ca ceva e in neregula, simt o nesiguranta.

  3. Stanimira spune:

    Andrei, thank you for the so well systemised and thoughtful 11 lucruri.
    I find them very relevant and helpful for me.

  4. Raluca spune:

    Multumim Andrei! Eu am invatat sa ma iubesc mai mult si sa apreciez ceea ce am. Cand alerg, am timp sa reflectez si sa fiu recunoscatoare pentru oamenii frumosi din viata si tot ce mi se intampla si asta schimba enorm dispozitia din acea zi. Sunt mai disciplinata cu nutritia si mai atenta la cat dorm, cand dorm. Si ce e cel mai frumos din asta e ca ii inspiri usor usor si pe cei din jurul tau, asa cum si noi am invatat de la tine:) Mult succes

  5. Cornel spune:

    Am invatat ca imposibilul de ieri(ex. 10 km sub o ora)este „floarea la ureche”de azi(10km de 3-4 ori pe saptamana sub 50 minute)dar asta bineinteles prin exersare si nerenuntare

  6. Nelu spune:

    Andrei, te citesc cu mare placere si incerc sa si aplic ceea ce cred ca merge si pentru mine (am implit deja 66 de ani).
    Referitor la acest articol: sunt absolut de aceeasi parere cu ce-ai scris.
    Ca experienta personala: dupa ce am inceput sa alerg si mai ales sa merg pe munte, am constatat cu placere ca experienta dobandita in momentele grele (uf, ce abrupt urmeaza, cum ajung pana-n varf cand deja au inceput sa pocneasca genunchii la fiecare pas?) este aplicabila in activitatea profesionala si chiar si in cea conjugala. Pare banal ce spun dart dupa ce vezi ca rutina de a nu te da batut atunci cand simti ca nu mai poti („daca poti gandul, nervii si inima, sa-i pui
    sa te slujeasca inca, peste puterea lor,
    desi in trupul firav o alta forta nu-i,
    afara de vointa ce le impune : „spor”; Kipling/Daca…) este aplicabila in multe domenii, viata parca are alta culoare…
    Cu bucurie si multumiri ca ne impartasesti si noua din experienta ta.

  7. Bogdan spune:

    Frumos spus, Andrei! Eu as adauga ca nu exista o reteta perfecta pt toti, ci fiecare trebuie sa-si gaseasca drumul. Sa nu renunte la cautare, iar dupa ce l-a gasit, sa mearga pe el în ritmul lui si constient de fiecare pas. Ca miscarea e viatã. Sportul e viata corpului, educatia e viata mintii si iubirea e viata sufletului. Ok, poate nu vin toate astea din sport:), dar cu sigurantã sportul liniste mintea pentru a putea primi educatie si deschide sufletul pentru a da si a primi. Spor!

  8. Pircu spune:

    11 lucruri invatate din sport, 16 obiceiuri, 7 ani, 8 ponturi care elimina stresul, pasul 1, 12 pasi catre ceva, 32 de etape pentru a imbunatatii altceva, si tot asa. daca e sa ne luam dupa postari, principiul de baza e cifra, inca de la inceput. poate invatam mai multe lucruri din sport, decit 11. sau mai putine. poate cite ceva e greu de definit, nu-i poti pune o cifra in fata. o jumatate de chestie. sau o chestie vaga… sau ai vrut oare sa arati ca 11 lucruri erau chiar importante? esentiale, ca stii de ele, sa le selectionezi, si sa le urmaresti in viitor? 7 metode ca sa nu te ingrasi, 3 sarituri catre fericire, 12 mititei catre veganism, motorul in 2 timpi, 4 ore ca sa-ti gasesti nevasta. 25 de salturi pentru a te scula din pat. 5 metode de a alerga corect. 52 de etape catre invingerea coruptiei, patentate… sute de carti, bloguri, conferentiari, care cifreaza sau fac liste. eu unul am obosit, ma irita listele, ma nelinistesc. batrine, schimba macazul, daca vrei iti dau 3,14 metode ca sa redevii tu insuti. altfel, pitagoricienii sint puzderie, Monada devine esenta blogului, totul devine numar, frectie. 22 de vitei joaca fotbal. Pircu, 1

  9. Cercel Constantinel spune:

    Frumos. Mulumim!!!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *