De obicei, noaptea dintre ani este momentul in care ne facem diverse promisiuni: ca vom petrece mai mult timp cu familia, ca vom face mai multa miscare, ca vom renunta la fumat (sau la baut…), ca ne vom bucura mai mult de viata, ca vom scapa de datorii, ca o sa invatam ceva nou, ca vom ajuta pe altii, ca vom fi mai organizati etc.
De cele mai multe ori, aceste promisiuni rezista doar cateva ore / zile 🙁 si au de asteptat inca un an…
Ca si anul trecut, revelionul m-a prins la munte. Nu am stat decat 3 zile (de ieri am revenit la birou…), dar am profitat de ocazie pentru a face 2 antrenamente ‘verticale’, pentru a il pune pe Alex pe schiuri (peste 2 ani il pun si pe placa, ca sa mergem in tandem :)), pentru a ne revedea cativa prieteni buni si pentru a imi ‘reinsprospata’ promisiunile.
Daca partea cu lasatul de fumat, cu miscarea, cu organizarea, cu ajutatul semenilor mei, cu invatatul de lucruri noi si cu bucuratul de viata – am ‘rezolvat’ in anii precedenti, pentru 2011 imi doresc mult sa scap de micile datorii 🙂 si sa petrec mai mult timp cu familia. In ceea ce priveste datoriile, mi-am facut ceva planuri (o sa scriu o carte – deocamdata am doar titlul si sumarul :)).
Ma asteapta un an incarcat.
In primul rand, in a doua parte a 2011 sper sa apara in viata familiei mele bebe numarul 2 :). Nu imi dau seama de ce, dar dupa experientele traite in 2010 ma simt mai pregatit pentru a deveni inca o data tata… 🙂
Apoi, mai am de alergat 3 maratoane pentru a finaliza circuitul 7 maratoane pe 7 continente, din care 2 (Sahara si Everest) imi vor da ‘ocazia’ sa ma confrunt cu situatii noi (caldura extrema / altitudine mare).
De asemenea, imi mentin si dorinta de a alerga ultramaratoane pe fiecare continent. Mi-am schitat un plan care a obtinut ‘avizul’ familiei 🙂 si pe care il gasiti in pagina 7 ULTRA-MARATOANE. Nu stiu daca o sa si fac rost de fonduri, dar asta e alta poveste 🙂
Primul ultra de dupa cel din Antarctica va fi Eco-Trail de Paris, in ultimul weekend din martie. Este o competitie de 80 km (are si variante de 50 si 18 km) care se desfasoara in suburbiile Parisului si padurile din jurul lui, trecand pe langa palatul Versailles si terminandu-se la primul etaj al Turnului Eiffel. Timpul limita de terminare al cursei de 80 de km este de 12 ore si jumatate.
Am ales aceasta competitie pentru ca: vad si eu (in sfarsit!) Parisul :); nu am mai alergat concursuri prin padure; voi alerga in premiera la un concurs care se desfasoara si pe timp de noapte; este aproape si nu trebuie sa lipsesc de la serviciu; pot fi insotit si de fotograful meu preferat (sotia :)); este o deplasare relativ ieftina (costul zborurilor spre Paris este decent, taxa de inscriere a fost vreo 80 de euro, iar cazarea…poate gasim niste prieteni pe acolo :)).
Un lucru amuzant, dar care nu m-a surprins… Pentru a se inscrie la aceasta competitie, participantii trebuie sa isi creeze un cont / profil pe site-ul lor. Cand sa selectez tara de resedinta… Romania nu exista :). Organizatorii au fost draguti si au raspuns rapid cererii mele de a include Romanica in lista tarilor de pe glob, asa ca…sunt fericit ca am mai pus tara noastra pe harta unei competitii! 🙂
PS – le dedic cu drag videoclipul de mai jos…
…BAFTA in Lichidarea Rapida a Datoriilor ! , … dar alergand mii de kilometrii in 2011 …
Cu Consideratie ,
cristi .
multumesc!! daca incasez cate un euro pe kilometru…
daca ajungi prin Bucuresti pe 30 ianuarie, se anunta un semi-maraton interesant. Revin cu detalii 🙂
Paris-u e fain , doar sa alergi prin el, si ca turist…dar atat
pai…cam asta o sa fac 🙂