Se spune că oamenii supraestimează ce pot face într-un an și subestimează ce pot realiza în 5 sau în 10. Ieri, influențat de procesul electoral, îmi făceam un bilanț al ultimelor două ‘mandate’ de 5 ani (până la urmă, fiecare dintre noi este ‘președintele’ propriului corp și al propriului destin, nu? :)) și m-am gândit să împărtășesc cu voi câteva dintre ‘borne’.
În urmă cu două mandate prezidențiale (2009):
– aveam 20 kg in plus.
– nu făceam sport.
– nu știam să înot.
– mâncam prostii (inclusiv multă ‘carne’).
– colesterolul total era cu 120 mai mare decât acum.
– fumam.
– Alex avea un an, Ema nu există nici măcar în plan.
În urmă un mandat prezidențial (2014):
– alergasem, deja, pe toate continentele.
– învățasem să înot și participasem la curse de dublu, triplu și cvintuplu Ironman.
– organizasem a 3-a ediție Transmaraton.
– aveam 3 ani de veganism și intrasem în al 5-lea an de nefumător.
Dar…
– încă nu traversasem Canalul Mânecii înot.
– încă nu participasem la Deca Ironman.
– niciunul dintre copiii noștri nu era la școală (Alex avea 5 ani, Ema 2).
– încă nu traversasem Atlanticul vâslind.
– încă nu făcusem școala de pilotat baloane cu aer cald.
– nu mai votasem de prin 2000.
*
Ce se va întâmpla în următoarele două mandate? Rămâne de văzut dar, mai ales, de făcut… 🙂
Îți doresc o decadă frumoasă!
Andrei Roșu
Felicitari, pentru tot ce faci! Sunt mândra ca avem astfel de romani, sper sa rămâi alături de noi!
Esti un model de ambitie si perseverenta! Felicitari!
În urmă cu două mandate prezidențiale (2009):
– aveam 5 kg in plus
– făceam ceva sport (ceva înot, ceva alergare, ceva mountain biking, începusem kickboxing)
– mâncam prostioare (inclusiv carne)
– colesterolul mic
– nu mai fumam
– Mara avea doi ani, Vlad era în plan
– schiam iarnă de iarnă
În urmă un mandat prezidențial (2014):
– nu alergasem pe toate continentele (cea mai bună performață era 25 km)
– înotam la fel dar făceam biatloate (1,5 înot + 15 alergare)
– am făcut un triatlon cu o cafea și o banană (1,5 înot, 10 alergare și 15 bicicletă); am zăcut vreo 3, 4 ore cu senzații de rău și dureri în tot corpul; cu greu m-am dus la lucru peste două zile
– eram deja ovo-lacto-vegetarian și convins să rămân așa restul vieții
– Vlad 4 ani… învăța să înoate, Mara se pregătea să treacă la înotul de performață
– am trecut de la gătitul la două mâini (stânga fără carne… dreapta cu carne) la una singură
– Ana, soția, a început alergarea și înotul
– Andrei Roșu era deja principalul meu reper motivațional
– schiam iarnă de iarnă
Dar…
– nu făcusem un maraton
– nu mă apucasem de germană
– nu schiasem în Austria
– încă nu zburasem cu avionul (încă mai visam să fiu pilot)
– nu mai votasem de prin 2000.
Felicitari, Adi!!
Felicitari maestre, esti o inspiratie zilnica pentru mine si o sursa de motivatie si sunt sigur ca nu doar pentru mine.
Pentru mine ANDREI ROSU inseamna , ambitie,determinare,perseverenta si lista ar putea continua…
Sanatos sa fi si toate proiectele tale sa se realizeze cu 100% rata de succes.
Sa ne vedem cu bine!!!
asa da (realizari vs. „mandate”), felicitari Andrei (si Andy)! 🙂