Exista o multime de studii despre beneficiile activitatii fizice pentru creier si, in special, despre modul in care rozatoarele sau alte animale care fac „sport” creaza neuroni in creierele lor – un proces cunoscut sub numele de neurogeneza. Aceste celule noi se grupeaza in portiuni ale creierului, critice pentru gandire si memorare.
Alte experimente au constatat ca animalele care traiesc in custi aromate si animate cu jucarii colorate prezinta o mai mare neurogeneza decat animalele in custi monotone, standard. Insa animalele care au acces la cercurile rotative, chiar daca acestea nu au, de asemenea, toate jucariile si alte obiecte extra in custi, dezvolta cel mai mare numar de celule noi ale creierului.
Aceste experimente sugereaza puternic faptul ca in timp ce stimularea mentala este importanta pentru sanatatea creierului, stimularea fizica este chiar mai puternica. Dar, pana in prezent, oamenii de stiinta nu au descoperit exact modul in care miscarea fizica reface creierul, desi toti sunt de acord ca procesul este uluitor de complex.
Cercetatorii de la Institutul National de Sanatate al SUA au inceput recent sa se intrebe daca unele dintre masurile necesare ar putea avea loc departe de creier si, in special, in muschi, care reprezinta partea corpului cea mai afectata de efortul fizic. Lucrand la contractarea muschilor, arderea combustibilului si pomparea unei varietati largi de proteine si alte substante.
Cercetatorii de la I.N.S. au suspectat ca unele dintre aceste substante au migrat din muschi in sange si apoi la creier, in cazul in care cel mai probabil acestea au contribuit la sanatatea creierului. Dar, care substante au fost implicate, a ramas in mare parte un mister.
Deci, pentru noul studiu, care a fost publicat luna trecuta in Metabolismul Celulei, cercetatorii de la I.N.S. au izolat prima data celulele musculare de la soareci, in vase Petri si le-au udat cu o peptida care afecteaza metabolismul celular in moduri care imita exercitiul aerobic. De fapt, acestia au facut celulele sa creada ca alearga.
Apoi, folosind o tehnica numita spectrometrie de masa, cercetatorii au analizat mai multe substante chimice pe care celulele musculare le elibereaza dupa pseudo-programul lor de antrenament, concentrandu-se asupra celor cateva care pot traversa bariera hematoencefalica.
Ei si-au concetrat sutdiul pe o proteina numita catepsina B. Proteina este cunoscuta pentru ajutorul in recuperarea durerilor musculare, in parte, ajutand sa indeparteze resturile celulare, insa nu a fost anterior considerata ca facand parte din legatura intre efortul fizic si sanatatea creierului.
Pentru a determina daca catepsina B ar putea, de fapt, sa fie implicata in sanatatea creierului, cercetatorii au adaugat putina proteina la neuronii vii/activi din alte vase Petri. Ei au descoperit ca celulele creierului au inceput sa produca mai multe proteine legate de neurogeneza.
Oamenii de stiinta au descoperit ca, de asemenea, aceasta proteina s-a dovedit a fi abundenta in sistemul circulator la soareci, maimute si oamenii care alearga. In experimentele efectuate in colaborare cu colegii din Germania, cercetatorii au avut soareci care alergau timp de mai multe saptamani, in timp ce maimutele Rhesus si tinerii, femei si barbati, au folosit benzile de alergare timp de patru luni, lucrand energic de trei ori pe saptamana, timp de aproximativ o ora sau, uneori, mai mult.
Cercetatorii au descoperit ca, in acest timp, au crescut in mod constant concentratiile de catepsina B, la animalele si oamenii care alergau, si toti alergatorii au inceput sa dea un randament mai bun pe diferite teste de memorie si de gandire.
Cel mai frapant, in randul voluntarilor umani, barbati si femei, a caror conditie fizica a crescut cel mai mult – ceea ce sugereaza ca au alergat deosebit de intens – a fost nu doar ca au avut cel mai inalt nivel de catepsina B in sangele lor ci, de asemenea, au avut cel mai bun rezultat la testare.
De asemenea, oamenii de stiinta au crescut soareci fara capacitatea de a crea catepsina B, inclusiv dupa efort fizic. Dupa alergare, soarecii obisnuiti au avut capacitate mai mare de invatare decat cea anterioara si, de asemenea, au memorat mai bine noile aptitudini. Insa, animalele care nu au putut produce catepsina B, au invatat sovaielnic si curand au uitat noile aptitudini. Alergarea nu i-a ajutat sa devina mai inteligenti.
Lectia acestor experimente este faptul ca creierul nostru pare sa functioneze mai bine atunci cand acesta este invadat de catepsina B si, de asemenea, ca producem mai multa catepsina B atunci cand ne antrenam.
Desigur, cresterile nivelului catepsinei B explica doar o parte din beneficiile exercitiului fizic pentru creier, iar oamenii de stiinta intentioneaza sa continue cu gasirea altor mecanisme, in studiile viitoare. De asemenea, ei spera sa afle mai multe despre cat de mult efort fizic este nevoie pentru a obtine beneficii ale creierului. Regimul pe care alergatorii umani l-au urmat in acest studiu a fost „destul de intens”, dar este posibil ca antrenamentele mai usoare sa fie aproape la fel de eficiente.
Este important sa te gandesti la faptul ca, indiferent de cat timp te antrenezi, va fi intotdeauna mai bine decat deloc pentru sanatatea creierului!
1. Atitudine. „Nu pot sa fac asta, pentru ca…” (si aici urma o lista interminabila de scuze) s-a transformat in „Pot sa fac asta, daca se indeplinesc, cumulativ, urmatoarele lucruri: …”. Atitudinea determina altitudinea, deci cat de greu poate fi sa realizezi ceva (orice) in viata, dupa ce ai reusit sa te pregatesti si sa termini un maraton?
2. Calatorii. Viata in sine este o calatorie, iar in cazul meu, depasirea temerilor irationale (frica de zbor, teama de necunoscut, de atentate, etc.) m-a ajutat sa ajung pe fiecare continent, sa vad o multime de tari, de locuri, de oameni, de traditii s.a.m.d. Experiente din categoria celor care ne imbogatesc.
3. Forma fizica. La 40 de ani ma simt de doua ori mai „fit” decat la 20. Sper ca si la 80 sa ma simt de doua ori mai bine decat la 40. Iar la 120…
4. Sanatate. „Sanatatea nu este totul, dar in absenta ei totul e nimic” – cam asa suna o vorba din strabuni. Directia in care mergeam pana in 2010 nu era cea mai buna si, cu siguranta, sanatatea ar fi subrezit destul de curand (cel putin asa reiese din analizele medicale anuale). Iar cantarul imi spunea ca la pensionarea voi avea (daca voi continua sa adaug 1-1.5 kg/an), vreo 0.14 tone. Nu imi amintesc ultima data cand am suferit vreo despresie, durere de cap, de spate etc.. Si asta nu din cauza faptului ca alergarea mi-ar fi afectat memoria… 🙂
5. Productivitate. Nu am auzit pe nimeni, pana acum, spunand: „Ma trezesc de luni de zile in fiecare zi inainte de rasaritul soarelui, incep ziua cu sport, apoi lucrez la proiectele cele mai importante, dar nu s-a ‘miscat’ nimic pana acum…”. Principala lectie invatata in acesti 6 ani nu a fost neaparat alergarea, ci trezitul devreme – pe care il recomand cu drag.
6. Inspiratie. Copiii devin ceea ce vad in jur lor, asa ca… cea mai buna metoda de a imi inspira copiii a fost (si ramane) cea de deveni ceea mi-am propus sa devina. Asta nu inseamna ca ei trebuie sa devina alergatori, triatlonisti, vorbitori inspirationali etc., ci niste oameni capabili sa adopte decizii ancorate in propriul sistem de valori, sa isi invinga temerile, sa isi depaseasca in mod constant limitele (si limitarile) si sa devina, la randul lor, modele pentru cei din comunitatea lor si pentru generatiile urmatoare.
7. Oameni extraordinari. Suntem media oamenilor cu care ne vedem cel mai des (sau al celor cu care ne bem cafeaua, fresh-ul, smoothie-ul etc.). Chiar daca am pierdut pe drum 1-2 prieteni care ma considerau ciudat cand am inceput sa ma trezesc la 5 si sa alerg, am cunoscut foarte multi oameni asemenea mie, atat in mediul online (blog, facebook etc.), cat si in calatoriile mele sau prin intermediul evenimentelor pe care le organizez (de ex. Transmaraton) sau al programelor de coaching lansate (cel mai recent fiind 42kRosu).
8. Obiceiuri. Suntem, de asemenea, suma obiceiurilor noastre zilnice. Fiecare zi este o miniatura a vietii, iar felul in care ne traim fiecare zi determina felul in care ne vom trai intreaga viata. Fata de acum 6-7 ani, nu am schimbat decat un lucru: obiceiurile. Adica, am inlocuit unele proaste (sau mai putin santoase / productive etc.) cu unele bune: am renuntat la fumat, ma trezesc devreme, mananc ‘constient’, incep ziua de lucru imediat dupa sportul de dimineata – si cu ce este mai dificil, dar important -, am renuntat la TV si la stat aiurea pe net, ma culc devreme etc.).
9. Nutritie. Mancarea ne mananca si hrana ne hraneste. De la o „mancare” bazata pe aastept-pana-mi-se-face-foame-de-lup-si-vad-eu-ce-mananc” la o nutritie sanatoasa si energizanta, care sa imi sustina obiectivele pe termen lung. De regula, ne hranim cu ceea ce avem in casa. Iar in casa avem ceea ce am cumparat de la hipermarket. Iar la hipermarket mergem tocmai cand ne este foooaaaarte foame. Si fara o lista de cumparaturi. Deci ghici care sunt rafturile la care ne oprim? Pariez ca nu cel de legume – fructe.
10. Mostenire. Nu ne-am nascut intamplator si, tocmai de aceea, exista acele doua momente importante din viata noastra: cel in care ne-am nascut si cel in care inteleg de ce. A lasa ceva in urma, in afara de pet-uri in padure sau chistoace aruncate din masina, este in gena noastra. Fie ca este vorba despre niste copii capabili sa schimbe (in bine) lumea in care vor trai, fie care este vorba despre impactul pe care reusim sa il avem asupra mediului sau oamenilor din jurul nostru – a lasa o mostenire este una dintre caile pe care le putem urma pentru a ne simti impliniti.
O saptamana excelenta! Si, daca nu v-ati apucat (inca) de alergare, poate ca ar fi momentul sa o faceti… 🙂
Andrei Rosu
1. Previne cancerulCercetatorii finlandezi au studiat 2560 de barbati cu varsta mai mare de 17 ani si au constatat ca cei mai activi dintre ei au cele mai putine „sanse” de a muri de cancer, in special cel de la nivelul tractului gastro-intestinal sau plamani. Cu cat sunt mai intense exercitiile, cu atat mai bine.
2. Regenereaza cartilajulIgnora oamenii care sustin contrariul alergatul nu este – neaprat – rau pentru incheieturi. O cercetare de la Universitatea Monash din Australia sugereaza ca impactul alergarii poate stimula productia de cartilaj, care protejeaza articulatiile de artrita.
3. Imbunatateste auzulO cercetare de la Universitatea Bellarmine a constatat ca femeile intr-o forma fizica foarte buna aveau cu 6 % mai multe sanse la un auz mai bun comparativ cu femeile mai putin in forma. Exercitiile fizice imbunatatesc circulatia sangelui din ureche, ceea aduce mai multi nutrienti care ajuta la mentinerea auzului.
4. Mentine pielea sanatoasaCercetatori din Rutgers au descoperit ca soarecii care beau apa cu cofeina si apoi alergau, aveau mai putine celule canceroase ale pielii decat rozatoarele care doar primeau cofeina sau doar alergau. Combinatia dintre cofeina si exercitii cauzeaza mai putine celule defecte sa se dezvolte.
5. Opreste migreneleArunca pastilele pentru durerile de cap. Un studiu facut la Universitatea Gothenburg din Suedia a descoperit ca oamenii care sufera de migrene au experimentat mai putine dureri de cap atunci cand au facut 40 de minute de exercitii fizice de trei ori pe saptamana timp de trei luni.
6. Regenereaza muschiiMasa musculara scade in timp – sau nu? Cercetatori de la Universitatea din Illinois au descoperit ca exercitiile declanseaza un tip de celule stem (celule stem mezenchimale) care stimuleaza alte celule pentru a genera tesuturi musculare noi. Acest proces ar putea impiedica atrofierea muschilor o data cu inaintarea in varsta.
7. Reduce starea de anxietateTe simti ingrijorat din cauza unei prezentari de la munca? Du-te si alearga. Cercetatorii de la Universitatea Southern Methodist din apropierea orasului Dallas au descoperit ca oamenii care fac regulat exercitii intense aerobice reactioneaza mult mai bine la stres.
8. Stimuleaza creierulPentru a vedea cum se compara exercitiile fizice cu alte stimulente mentale, cercetatorii de la Universitatea din Illinois au expus soarecii la trei tipuri de stimulente pentru creier – mancare savuroasa, jucarii noi si roti pentru exercitii. Roata a fost singurul instrument care a imbunatatit functia cognitiva.
9. Intareste oaseleExercitile care exercita o greutate asupra corpului cresc densitatea oaselor, ajutand impotriva fracturilor si ostroporozei, conform cercetarilor de la Universitatea din Missouri. Exercitii cu impact mare, cum e alergatul, par sa ofere cel mai bun beneficiu de protejare.
Sursa articolului: Runners World. Traducerea si adaptarea: Mihai Stan.
Te-ar mai putea interesa:
3 pasi esentiali pentru a ajunge de la
ZERO LA MARATON IN 4 LUNI
Lasa-ti aici e-mail-ul pentru a descarca e-book-ul "30 de lucruri esentiale pentru un alergator serios" si pentru a primi notificare de indata ce postez ceva!