Menu

Fie ca o faci pentru a pierde in greutate, pentru a-ti atinge un nivel al conditiei fizice sau – indraznim sa spunem? – doar pentru distractie, antrenamentul te schimba: transpiratie si obraji imbujorati, batai ale inimii si plamanii pompand, starea ta de spirit, impulsurile inexistente anterior pentru a vorbi despre nimic altceva decat despre intreruperi de ritm, ture si recorduri personale. In timp ce cu totii suntem constienti ca a fi activ din punct de vedere fizic este un lucru esential pentru o viata lunga, sanatoasa, productiva, de multe ori nu intelegem exact ce se intampla in spatele scenei…

Am cerut expertilor sa ne spuna cap – coada, ce se intampla in organism atunci cand ne antrenam. Un neurolog un profesor de psihiatrie, un fiziolog autorizat in exercitii fizice si un director al unei clinici de medicina sportiva ne dezvaluie ceea ce te pune si te tine in miscare.

Muschii

Organismul solicita glucoza, un zaharid pe care organismul l-a depozitat din alimentele pe care le mancam, sub forma de glicogen, pentru energia necesara contractarii muschiilor si stimularea miscarii [nu stocam si nu necesitam direct zaharoza, ci glucoza, molecula mai simpla decat zaharoza].

De asemenea, acestia folosesc adenozin trifosfat  (ATP), insa organismul are doar depozite mici atat pentru glucoza, cat si pentru ATP. Dupa consumul rapid al acestor provizii, organismul necesita oxigen suplimentar pentru a crea mai mult ATP. Se pompeaza mai mult sange catre muschii solicitati, pentru a oferi O2 suplimentar. Fara suficient oxigen, se va forma, in schimb, acidul lactic. Acidul lactic este de obicei activ in organism timp de 30 pana la 60 de minute dupa terminarea unui antrenament. Dupa un efort intens, se formeaza in muschi mici rupturi, sub forma unor lacrimi, care ii ajuta sa creasca si sa devina mai puternici, pe masura ce se vindeca. Durerea inseamna doar schimbarile care au loc in acei muschi si, de obicei, dureaza cateva zile.

Plamanii

Corpul tau poate avea nevoie de pana la 15 ori mai mult oxigen, atunci cand te antrenezi, asadar incepi sa respiri mai repede si mai greoi. Ritmul respiratiei va creste pana cand muschii din jurul plamanilor pur si simplu nu se pot deplasa mai repede. Aceasta capacitate maxima de utilizare a oxigenului este numita VO2 max. Cu cat este mai antrenata o persoana, cu atat mai mare va fi valoarea VO2 max.

Diafragma

Ca orice muschi, diafragma poate obosi odata cu acea respiratia greoaie. Unii sustin ca, odata ce  diafragma oboseste, poate intra in convulsie, cauzand o ‘sagetare’ laterala de temut. Altii sustin ca sagetarea laterala  se datoreaza spasmelor ligamentelor din jurul diafragmei, in timp ce altii cred ca spasmele sunt originare din nervii care actioneaza in partea superioara din spatele abdomenului si sunt cauzate de postura gresita! Respiratia profunda si exercitiile de intindere atenueaza disconfortul in mijlocul unui antrenament, iar intarirea preventiva din salile de sport poate inlatura problemele ulterioare.

Inima

Cand te antrenezi, ritmul cardiac creste punand in circulatie mai mult oxigen (prin sange) intr-un ritm mai rapid. Cu cat te antrenezi mai mult, cu atat mai eficienta devine inima in acest proces, astfel incat te poti antrena mai greu si mai mult. In cele din urma, acest lucru scade frecventa cardiaca de repaus la persoanele antrenate. Exercitiile fizice stimuleaza, de asemenea, cresterea de noi vase de sange, cauzand scaderea tensiunii arteriale la persoanele antrenate.

Stomac si intestine

Deoarece corpul pompeaza mai mult sange catre muschi, este nevoie de indepartarea unor sisteme si functii care nu sunt prioritare in acest moment, cum ar fi digestia – ceea ce poate duce la probleme cu stomacul. Miscarea, absorbtia si secretia in stomac si intestine pot fi toate afectate.

Creierul

De asemenea, cresterea fluxului sanguin are beneficii asupra creierului. Imediat, celulele creierului vor incepe sa functioneze la un nivel superior, iar acest lucru te va face sa te simti extrem de concentrat si de alert in timpul miscarii. 

Cand te antrenezi in mod regulat, creierul se obisnuieste cu acest val frecvent de sange si se adapteaza prin declansarea sau blocarea anumitor gene. Multe dintre aceste schimbari stimuleaza functia celulelor cerebrale si le protejeaza de boli cum ar fi Alzheimer, Parkinson sau chiar accident vascular cerebral, si incetineste imbatranirea.

Antrenamentele declanseaza, de asemenea, un val de mesageri chimici in creier numiti neurotransmitatori, care includ endorfinele, de multe ori citate drept cauza mitica a „exaltarii alergatorului”.

De asemenea, creierul elibereaza dopamina si glutamat, pentru a pune in miscare acele brate si picioare, precum si acid gama-aminobutiric, sau GABA, un neurotransmitator prohibitiv care incetineste lucrurile, pentru a te mentine in miscare intr-o maniera lina si controlata.

Te vei simti probabil mai bine, datorita unui tampon in serotonina, un neurotransmitator bine cunoscut pentru rolul sau in starea de spirit si depresie.

Hippocampus

Aceasta parte a creierului este foarte implicata in procesul de invatare si memorare, si este una dintre singurele sectiuni ale creierului care poate crea noi celule ale acesuia. Antrenamentul faciliteaza acest lucru, datorita extra oxigenului  din creier.

Chiar si atunci cand te opresti din antrenament, aceste noi celule ale creierului supravietuiesc, in timp ce multe alte schimbari din creier din timpul exercitiilor fizice vor reveni la starea lor normala, daca vei deveni mai putin activ.

Hipotalamus

Hipotalamusul este responsabil pentru temperatura corpului, precum si echilibrul dintre saruri si apa, printre alte atributii. Pe masura ce corpul tau se incalzeste, acesta transmite pielii sa produca transpiratie pentru a-ti mentine racoarea.

Glanda pituitara

Aceasta controleaza partea centrala din creier, alerteaza glandele suprarenale sa pompeze hormonii necesari pentru miscare. De asemenea, elibereaza  hormonii de crestere. Organismul fiind in cautare de mai mult combustibil pentru ardere, el se va indrepta, dupa  epuizarea stocului de glicogen, catre masa musculara sau catre tesutul adipos [in cautare de noi resurse de energie]. Hormonul de crestere uman actioneaza ca un agent de paza pentru muschi, transmitand organismului sa arda grasimi  in loc de energie.

Rinichi

Ritmul la care rinichii filtreaza sangele se poate schimba in functie de nivelul de efort. Dupa efort fizic intens, rinichii permit sa fie filtrate in urina niveluri mai mari de proteine. Acestia declanseaza, de asemenea, o mai buna reabsorbtie a apei, rezultand in cantitate mai mica de urina, ceea ce este probabil o incercare de a te ajuta sa te mentii cat mai hidratat posibil.

Glandele suprarenale

Un numar de asa-numiti „hormoni” de stres  lansati sunt de fapt esentiali pentru a te antrena. Cortizolul, de exemplu, ajuta organismul sa-si mobilizeze depozitele de energie in combustibil. Iar adrenalina ajuta inima sa bata mai repede, pentru a pompa mai rapid sangele in tot corpul.

Pielea

In timp ce mentii ritmul, corpul, la fel ca orice motor, produce caldura – si trebuie sa se raceasca. Vasele de sange din piele se dilata, intensificand fluxul sanguin la nivelul pielii. Caldura se disipa apoi prin piele in aer.

Glande ecrine

La semnalul hipotalamusului, una dintre cele doua tipuri de glande sudoripare, glandele ecrine, trec la treaba. Aceste glande sudoripare produc transpiratie inodora, un amestec de apa, sare si cantitati mici de alti electroliti, direct pe suprafata pielii. Cand aceasta transpiratie se evapora in aer, temperatura corpului scade.

Glande apocrine

Acest al doilea tip de glande sudoripare se gaseste in principal in zonele acoperite de par, cum ar fi scalp, axile si zona inghinala. Aceste glande sudoripare produc o sudoare grasa, de obicei, ca raspuns la stres emotional, care poate duce la un miros neplacut atunci cand bacteriile de pe piele incep sa apara.

Fata

Capilarele de pe suprafata pielii fetei se dilata, acestea fortandu-se pentru a elibera caldura. Pentru unii sportivi, acest lucru poate duce la inrosirea fetei dupa un antrenament.

Articulatii

Antrenamentele pun greutate in plus asupra articulatiilor, uneori pana la cinci sau sase ori mai mult decat greutatea corporala. Gleznele, genunchii, soldurile, coatele si umerii – au functii diferite, dar functioneaza in moduri similare. Fiecare articulatie este captusita cu tesut de amortizare la capetele oaselor – numit cartilaj, precum si tesuturi moi si fluid lubrifiant, pentru a ajuta la promovarea miscarii line si usoare. Ligamentele si tendoanele ofera stabilitate. De-a lungul timpului, captuseala din jurul articulatiilor se poate uza sau degenera [nota: pentru preventie, ajuta o nutritie corecta si niste suplimente destepte], asa cum se intampla la persoanele cu osteoartrita, cel mai frecvent tip de artrita.

*

Acum, ca avem o intelegere mai buna a modului in care reactioneaza la efort corpul nostru, haide sa…il punem la treaba!

Sursa articolului: Huffington Post 

Traducerea si adaptarea: Monica Moldovan

Te-ar mai putea interesa: Ce se intampla in corpul nostru la un Ironman