In viata nu este obligatoriu sa avem vreun scop (mic sau maret) – cunosc o multime de oameni care traiesc foarte bine si fara. Dar ajuta sa avem unul. Ne da energie, ne trezeste dis-de-dimineata si ne da sentimentul ca nu am fost cei mai rapizi dintre cateva zeci de milioane de spermatozoizi pentru a toci canapeaua, a manca din tomberoane (junk food), a fugi de realitate cu ajutorul alcoolului sau a somnului si pentru a ne autodistruge prin diverse metode.
A ne gasi un scop poate parea complicat si descurajant; dar am pretentia, de la cei care citesc acest blog, ca – daca nu au facut-o deja – pot da un google search dupa „how to find the purpose of my life” :). Gasiti aici un articol bun pe tema asta.
Dupa ce am iesit din ‘bula’ pe care ne-am construit-o, lucrurile sunt mult mai simple: adio amanari, adio „aoleo, ce-o sa zica lumea despre asta”, adio „am nevoie de motivatie pentru a face asta”. Pur si simplu, suntem ca un tren pus pe sina potrivita. Desigur, opririle in ‘statii’ ne ajuta sa vedem daca ne aflam pe traseul potrivit, pentru ca mai rau decat a merge in directia proasta este a merge in directia proasta cu entuziasm :).
2014 a reprezentat, pentru mine, anul 5 D.C. (dupa canapea :)) si inca 365 de ‘miniaturi’ ale vietii mele. Am realizat cat de multe lucruri s-au intamplat in acest an de abia cand am aruncat un ochi pe pozele salvate in ordine cronologica pe pagina mea din Facebook…
Sa incep cu familia. Suntem cu totii santosi, voiosi si cu un an mai experimentati. Alex in clasa zero, iar Ema a debutat la gradinita. Eu si Oana am ajuns la 8 ani de casnicie si sper sa sarbatorim aniversarea de 10 ani in Bora-Bora (asa am promis :)). Bineinteles, ar fi grozav sa se organizeze si un maraton in Tahiti in perioada respectiva, ca sa sarbatorim cum se cuvine… Mi-a ramas in minte o mantra dintr-un desen animat (Rio 2 :)): happy wife = happy life :). Nu sunt sotul perfect, dar lucrez (si) la asta…
In zona de implicare sociala, am contribuit in continuare la proiectele incepute in anii anteriori: Transmaraton (cu aproape jumatate de milion de RON donati in cele 3 editii) si 1000 km Balkan Challenge (eveniment care a depasit 85.000 euro donati pentru cauzele promovate in editiile 2012, 2013, 2014). M-am implicat si in donarea de sange, cauze sociale, medicale, de mediu, adoptie si…alte cateva, atat cat am putut. Am alergat chiar si in pijama pentru a strange fonduri…
In ceea ce priveste blogul pe care il citit in acest moment, el a ajuns la 800.000 de vizitatori (aproape dublu decat la finalul anului trecut) si, in plus, a beneficiat de un nou look – care sper sa va placa :). Il mentin ca domeniu public (deci puteti folosi orice material de aici fara sa imi cereti acordul :)) si, in ciuda catorva critici, voi publica in continuare si traduceri ale unor articole pe care le consider relevante si importante pentru evolutia mea ca sportiv amator si ca om :).
Anul trecut a insemnat pentru mine si un numar record de participari la concursuri, respectiv 20. Exceptand luna iulie, pe care am dedicat-o exclusiv ‘incarcarii’ pentru Quintuple-ul care urma sa aiba loc 3 luni mai tarziu, bifand cateva ture lungi cu bicicleta (2-300 km / tura), am participat lunar la 1-2 competitii, de diverse grade de dificultate. Uitandu-ma pe calendar, observ ca ‘vedeta’ din 2014 a fost semi-maratonul, terminand vreo 5-6 astfel de curse si consemnand un personal best (1h 29m) la Semimaratonul Bucuresti – desi antrenamentele de viteza nu au reprezentat un focus pentru mine nici in acest an. Chiar daca am ramas ‘virgin’ in ceea ce priveste accidentarile si DNF-urile, anul 2014 a consemnat primul (si, sper, ultimul) meu DSQ, fiind descalificat la triatlonul de la Mamaia pentru ratarea unei ture de alergare de 2.5 km. Sa imi fie invatatura de minte pentru viitor!
In privinta carierei mele nu au existat schimbari notabile – lucrez in continuare la UniCredit Leasing si ma bucur ca am ‘pus umarul’, alaturi de fantasticii mei colegi, la mentinerea companiei in pozitia de lider de piata. Daca va intrebati ce reprezinta poza din stanga – este un dispozitiv pe care mi l-am amenajat la birou pentru a lucra zilnic musculatura membrelor inferioare. Mai am inca o banda elastica pe care o folosesc din ora in ora, cate 5 minute, pentru partea superioara a corpului… 🙂
Un pas esential pe care l-am facut in 2014 a fost lansarea programului de coaching in alergare – C.I.A., care mi-a dat ocazia de a intalni cateva zeci de oameni extraordinari si de a lucra cu ei pentru a descoperi si ‘escalada’ Everest-ul fiecaruia. Anul s-a incheiat pentru CIA cu o conferinta la care au participat absolventii primelor 4 serii, plus Dan Luca (parintele 5 a.m. coaching) si Paul Dicu, „regele desertului”. De asemenea, ne-am scanat cu totii nivelul anti-oxidantilor din organism si am obtinut un scor excelent (dublu fata de media romanilor) – deci avem un stil de viata benefic :). Testimonialele primite de la participanti si numarul constant de inscrieri imi intaresc convingerea ca lansarea programului a fost o idee foarte buna (multumesc Dan Luca si Anne Plesuvescu!).
Lansarea programului CIA, care nu era in plan la inceputul anului 2014, a insemant o reprioritizare a obiectivelor si task-urilor, iar cele care au avut de suferit au fost cartile – nu cele citite, ci cele scrise. Am amanat scrierea ”memoriilor” despre proiectul 7-7-7, dar am continuat lucrul (chiar daca am avut o viteza in minus) la alte doua proiecte: Cod Verde, o colectie de interviuri cu vegetarienii si veganii din Romania, la care lucrez impreuna cu Florin Popa si o carte despre ‘supravietuirea’ in corporatii – avandu-l co-autor pe Dan Luca.
Chiar daca nu a fost core business-ul meu ci, mai degraba, un hobby, zona de public speaking m-a adus destul des pe scena, dandu-mi ocazia de a imi impartasi povestea si de a inspira – mai ales – corporatisti asemenea subsemnatului :). Din nou, testimonialele arata ca a meritat sa investesc timp si energie in aceasta arie a vietii mele si sper sa continui in aceeasi nota.
As mai puncta faptul ca, in 2014, am depasit cateva bariere fizice esentiale pentru evolutia mea ca sportiv de anduranta: 20 de kilometri de inot (in cadrul unui eveniment caritabil desfasurat la Izvorani), 900 de km de pedalat si 200 de kilometri de alergare – ambele in cadrul ultratriatlonului Quintuple Virginia. De asemenea, a fost primul an in care am lucrat cu antrenor – disciplina vizata fiind inotul; pana de curand am lucrat cu Gerda Dumitru iar, dupa emigrarea ei – ca instructoare de fitness – intr-o tara araba, am inceput colaborarea cu un antrenor profesionist de origine cubaneza, Flabio Carmona – care pregteste si sportivi de elita precum Ciprian Balanescu (desigur, obiectivele noastre difera :)). Voi reveni cu detalii despre acest subiect.
Am continuat colaborarea cu partenerii mei traditionali (le vedeti bannerele in partea dreapta a blogului) si le sunt recunoscator pentru sprijin. Este reconfortant sa nu ai grija echipamentului, a nutritiei sau a diverselor aspecte logistice si sa te dedici familiei, carierei, antrenamentelor, proiectelor sociale si altor activitati cu valoare adaugata mare :).
Intr-o singura fraza: sa continui ceea ce am inceput in 2010-2014, adica sa imi extind constant limitele si zona de confort :). La capitolul ”concursuri”, focus-ul meu pentru prima parte a anului va fi ultratriatlonul Arch 2 Arc, pentru care ma antrenez cum nu am facut-o niciodata si pentru care trebuie sa devin un inotator cu un nivel extraordinar de anduranta si cu o tehnica perfecta – avand in vedere ca nu am calitatile fizice ale unui inotator ‘clasic’. Mi-e frica de acest eveniment, motiv pentru care lucrez la cea mai buna versiune de sportiv pe care o pot duce la start, pe 1 iulie 2015 :). Si, daca va fi cazul – in aceasta viata – de vreun DNF, cu siguranta nu va fi Arch 2 Arc… Va promit!
Cronologic, finalul lunii ianuarie ma va gasi in Lanzarote (Spania) pentru un cantonament de inot in ape deschise de 10 zile, sub supravegherea organizatorilor Arch 2 Arc. In cadrul acestui cantonament voi sustine si un test de 6 ore de inotat in ocean. Daca nu il trec, adio participare Arch to Arc! Dar il voi trece (nu degeaba am inghitit atat de mult clor din bazin pana acum :)).
Apoi, ‘clasicele’ semimaratoane de la Brasov si Bucuresti, Wings For Life World Run, Color Run, Transmaraton, 1000 km Blakan Challenge si,daca lucrurile merg bine, un Deca Ultratriatlon. Pentru ca Deca is still my mecca :). Ramane de ales locatia.
Plus antrenamente foarte lungi si intense, majoritatea de la 5 dimineata :).
Cam atat pentru acest an.
Pentru ca in urma cu cativa ani mi-am propus sa ma dezvolt continuu, pe parcursul intregii vieti, una dintre ‘masurile’ pe care le-am luat a fost de a ma conecta la resursele oferite de oameni extraordinari care, la randul lor, lucreaza frecvent cu oameni de succes, care exceleaza in domeniul lor. Una dintre aceste resurse o reprezinta newsletter-urile lui Robin Sharma, autorul bestseller-ului “Lider fara functie”. De curand, ma primit o scrisoare, a carei traducere o gasiti mai jos. Sper sa va regasiti in cat mai multe puncte… [mi-a placut punctul 30- se potriveste cu postul precedent :)].
**
In aceasta zi minunata sper ca esti in cautarea excelentei (vei primi ziua de azi doar o data in viata, asa ca te incurajez sa o folosesti bine).
Oamenii de succes si cei care au schimbat regulile jocului au facut doar lucruri diferite (si usor ciudate). Astfel ca, din dorinta de a te ajuta sa iti creezi viata pe care ti-o doresti si sa ai succes, am cautat acele lucruri neobisnuite pe care marii performeri le fac. Le gasesti in lista de mai jos.
Cele 51 de modalitati prin care oamenii obisnuti au atins excelenta:
**
Zilele noastre sunt numarate. Toti cei care citim aceste randuri (si nu numai noi), mai avem de trait intre una si douazeci de mii de zile. Hai sa facem fiecare zi sa conteze.
In ultimii 3 ani am apasat pe pedala de acceleratie a dezvoltarii mele personale, investind timp in tot ce ar putea sa ma ajute sa ma schimb (in bine) si sa devin un model pentru copiii mei (si nu numai). Am iesit din zona (pe care o constientizam mai mult sau mai putin) „cumpar lucruri de care nu am nevoie, cu bani pe care nu ii am (credite), pentru a impresiona oameni pe care nu ii cunosc (sau pentru a ma simti mai bine)” si m-am indreptat catre „voi deveni cea mai buna versiune a mea”. Principalul instrument pentru a realiza asta a fost alegerea unor obiective infricosatoare si atat de mari (ambitioase) incat sa nu le pot atinge decat daca intervine o schimbare radicala a felului in care fac lucrurile…
Pe parcursul acestei calatorii ‚initiatice’ am cautat in permanenta resurse care sa ma ajute, astfel ca 30 de minute sunt investite zilnic in citirea de carti, articole si alte materiale despre automotivare, organizare, planificare, leadership, prosperitate, implinire etc., etc., etc. – in esenta, despre cum (si de ce) isi ating obiectivele oamenii de succes. Am observat ca exista un pattern, respectiv o ‚formula magica’ pe care o aplica acestia si pe care o tot promovez din 2010 incoace.
Pe foarte scurt, toti oamenii de succes au o viziune clara (cat mai vie, ‚colorata’) a ceea ce vor sa realizeze (au vestitul „vis”). Toti stiu unde sunt in acest moment, unde vor sa ajunga si sunt dispusi sa plateasca pretul (stiu ce anume trebuie sa sacrifice). Apoi, toti iti stabilesc niste obiective, punctele intermediare („statiile”) pe care trebuie sa le atinga pentru a ajunge de la punctul A la punctul B. Mai departe, toti au un plan, in care isi scriu – cat mai detaliat – pasii pe care trebuia sa ii faca pentru a isi atinge obiectivele. De fapt, este vorba despre insusirea unor obiceiuri bune, care sa le faca aceasta calatorie mai usoara si mai productiva. De multe ori avem impresia ca ne lipseste motivatia de a face lucruri; am testat pe propria piele: motivatia te ajuta la inceputul procesului de schimbare, dar ceea ce te duce catre obiectiv este acea serie de obiceiuri pe care am mentionat-o mai sus. Si, in fine, toti oamenii de succes despre care am citit pana acum mai fac un lucru simplu, dar decisiv pentru obiectivele lor: actioneaza zilnic si, de regula, in directia potrivita. Asta inseamna ca isi respecta planurile.
Revenind la titlul acestui post (si pentru a ii relaxa pe cei care au crezut ca am castigat la 6 din 49…), bogatia si leadership-ul nu se reflecta doar in cifrele dintr-un extras de cont. Probabil ca ati auzit de numerosi oameni – artisti, sportivi, lideri spirituali, lideri informali ai unor comunitati, misionari, militari, oameni de stiinta etc. – care au avut succes in ceea ce au intreprins, fara a avea, neaparat, conturile burdusite. Unul dintre expertii in leadership la nivel mondial – Robin Sharma – prezinta o abordare holistica abundentei; el identifica 8 arii ale vietii in care ar trebui sa ne consideram / masuram succesul, pentru a ne putea autointitula „bogati”…
1. Bogatia interioara. Aceasta arie include o abordare pozitiva a vietii, un nivel ridicat al stimei (respectului) de sine, pace (liniste) interioara, conexiune spirituala, claritate a propriilor valori si o idee clara a obiectivelor pe termen de 1, 3, 5, 10 ani…
2. Bogatia fizica. „Sanatatea nu este totul, dar fara sanatate totul este nimic”. Care este sensul in a ajunge sus pe „scara” companiei sau a societatii, daca pretul platit pentru asta este o sanatate subreda? A fi cel mai de succes om de afaceri dintr-un spital sau dintr-un cimitir nu este exact un semn de bogatie… Oamenii cu adevarat bogati pretuiesc darul primit la nastere – un corp armonios si sanatos – si au grija sa il mentina.
3. Familia si bogatia sociala. Foarte multi milionari / miliardari sunt nefericiti, neimpliniti ca fiinte umane si se plang de singuratate („aveam mai multi prieteni cand nu aveam bani”, „copiii s-au instrainat de mine”…). Cand familia noastra este fericita, vom fi si noi mai fericiti si (coincidenta?) vom avea mai mult succes si in cariera. Nimeni nu regreta la finalul vietii ca familia a fost prioritara. Sau ca a avut relatii puternice si de durata cu prietenii, cu colegii si cu diversi membri ai comunitatii.
4. Bogatia carierei. Sau, mai degraba, a vocatiei. Valorificand-ne uriasul potential de care dispunem putem atinge un nivel de excelenta care ne va oferi o mare satisfactie – cea a lucrului bine facut. Ne va ajuta sa ne punem ‚amprenta’ pe ceea ce facem. A ajunge un profesionist de talie mondiala in ceea ce lucram va avea un impact puternic si asupra stimei noastre de sine (se spune ca fiecare om castiga atat cat considera ca merita). Trebuie sa devenim atat de buni in ceea ce facem incat cei din jurul nostru (colegii de echipa, clientii, concurentii etc.) sa spuna „WOW!”. Daca tot facem un lucru, de ce sa nu il facem FOARTE BINE? Si, a propos, cand ti-ai facut ultima oara un test de cariera, pentru a vedea daca iti urmezi – cu adevarat – vocatia?
5. Bogatia economica. Da, banii conteaza. Nu sunt cel mai important lucru din lume, dar ne fac viata mai buna si mai usoara. Ei ne permit sa traim intr-o casa frumoasa, sa avem grija de cei dragi, sa calatorim in strainatate, sa participam la multe maratoane etc. Si, nu in ultimul rand, cu cat avem mai multi bani, cu atat ne putem permite sa facem mai multe fapte bune! Este, in aparenta, greu de realizat, dar pasii sunt destul de clari (click AICI sau AICI :); si/sau priviti filmuletul de la final).
6. Cercul de oameni exceptionali. Cu totii devenim asemenea celor cu care ne ‚bem cafeaua’. Daca ne gandim la anturajul nostru curent… e cam adevarat! (va amintiti proverbul „Spune-mi cu cine te insotesti, ca sa iti spun cine esti”?). Daca ne inconjuram de oameni negativisti, „emo”, barfitori, invidiosi, razbunatori, violenti, „pierde-vara”, superficiali, alocoolici ‚anonimi’, narcomani, depresivi s.a.m.d., care este sansa noastra de a razbi in viata? Inconjurandu-ne de oameni exceptionali ne vom ‚slefui’ cu totul altfel…
7. Bogatia noutatii (creationala). Pentru a ne simti impliniti, fiecare din noi are nevoie in viata de un pic de mister, de aventura. Iesirea din zona de confort si invingerea fricii de necunoscut sau de schimbare este esentiala pentru sanatatea noastra mentala. Suntem fiinte creative, deci trebuie sa ne plasam constant intr-un context care sa implice creativitate, aventura, noutate – sa intalnim oameni noi, sa vizitam locuri in care nu am mai fost, sa invatam lucruri noi etc.
8. Bogatia impactului (a mostenirii). Probabil ca dorinta cea mai adanca a unei fiinte umane este cea de a da sens vietii si de a trai pentru un scop mai mare decat viata insasi. Fiecare om vrea ca existenta lui sa conteze, sa insemne ceva. Sa faca diferenta. Sa stie ca lumea a devenit – cumva – mai buna, datorita vietii sale pasagere pe acesta planeta. Ganditi-va la acest citat inspirational: „Iata un test pentru a afla daca misiunea ta pe Pamant s-a terminat: daca esti viu, inseamna ca nu s-a terminat”. Oamenii cu adevarat bogati vor lasa intotdeauna o mostenire celor din jur.
Uitandu-ma pe enumerarea de mai sus, realizez ca mai am de lucrat la cateva arii ale vietii (in special la bogatia economica… :)), dar simt ca sunt pe drumul cel bun. Deja sunt milionar, cel putin in metri alergati si, in curand, in numar de vizitatori ai blogului :). Si nu ma voi opri aici; de ce nu as ajunge miliardar…? 🙂 Sau, de ce nu as deveni cel mai bun vorbitor motivational / roman, care sa inspire milioane de oameni? De multe ori mergem in directia nepotrivita, ghidandu-ne dupa felul in care prietenii, vecinii, comunitatea sau societatea definesc succesul. O masina scumpa, niste haine „de firma”, o plasma cu diagonala de 2 metri, vacante exotice si asa mai departe. Nu este nimic rau in a le avea, dar ele trebuie ‚aliniate’ la valorile noastre si la toate tipurile de succes descrise mai sus. Va invit / provoc sa va treziti maine cu 30 de minute mai devreme decat de obicei, sa va definiti propria viziune asupra succesului (in fiecare dintre cele 8 arii), avand in permanenta in minte intrebarea „de ce este important pentru mine sa devin / sa am / sa fac asta?”.
O saptamana minunata si o viata implinita!
PS – va las cu un scurt filmulet care sa ne ajute sa devenim milionari in aria in care, aparent, este cel mai greu sa reusim (cea economica). Ecuatia este simpla si se foloseste acelasi principiu si pentru a ne imbogati si pentru a saraci: de exemplu, daca „investesc” banii intr-o masina pe care o folosesc pentru a merge de colo pana colo (birou, excursii etc.), voi saraci. Daca o folosesc pentru a face bani cu ea (o inchiriez, transport marfa sau persoane, fac afaceri etc.), ma voi imbogati. Banii merg acolo unde este focus-ul (si timpul) nostru…
3 pasi esentiali pentru a ajunge de la
ZERO LA MARATON IN 4 LUNI
Lasa-ti aici e-mail-ul pentru a descarca e-book-ul "30 de lucruri esentiale pentru un alergator serios" si pentru a primi notificare de indata ce postez ceva!