Muzeul copilariei mele a fost, fara indoiala, Muzeul National de Istorie Naturala Grigore Antipa. Nu stiu de cate (zeci de) ori l-am vazut, cert este ca descopeream mereu cate ceva nou si visam de fiecare data ca voi ajunge si eu, intr-o zi, pe cele 7 continente…  Ieri dupa-amiaza, mizand pe faptul ca voi evita cozile enorme din primele zile ale redeschiderii muzeului, i-am indeplinit dorinta lui Alex (si a tatalui sau :)) de a vedea ‘noul Antipa’. Ne-a placut foarte mult! Chiar daca renovarea a durat ani buni, cred ca ameritat – Antipa este la nivelul muzeelor ‘de afara’. Dupa cum ma asteptam, punctul maxim de atractie pentru fiul meu a fost pestera, pe care Alex a parcurs-o de cateva ori…

Calatoriile mele pe cele 7 continente l-au ajutat pe Alex sa invete zoologie si geografie. De fiecare data cand treceam pe langa un animal pe care il recunostea, imi spunea: „Tati, uite o camila din Sahara, unde ai fost tu…”, „uite un pinguin din Antarctica!”, „uite un cangur din Australia!”, „uite un urs de la Polul Nord, ma iei si pe mine cand mai mergi acolo?” 🙂

Sper din tot sufletul ca fiecare dintre noi sa ajunga acolo unde isi doreste, impreuna cu cei dragi. Pana atunci, muzeul Antipa este locul ideal pentru a va aprinde imaginatia si dorinta de a calatori!