Anul trecut, cand mersul pe bicicleta facea parte din planurile mele de viitor dar nu si din sedintele mele de antrenament, am aflat de Prima Evadare – cu doar cateva zile inainte de desfasurarea ei – si am decis sa particip, in ciuda lipsei unei pregatiri fizice si, mai ales, tehnice.

In conditiile in care vremea, terenul mlastinos si bicicleta inadecvat pregatita pentru astfel de conditii nu au tinut cu mine, consecinta (normala) a fost prima (si, sper ultima) cursa din viata mea cu ‘stampila’ DNF (did not finished).

Anul acesta, dupa o iarna de pedalat, cateva antrenamente outdoor si ceva mai mult studiu despre aspectele tehnice ale pedalatului, imi pregatisem ‘revansa’ pentru editia din acest an a Primei Evadari: urma sa inchiriez o bicicleta cu frane pe disc (sau una careia sa ii scot franele din fata) si cu cauciucuri pentru noroi; sa nu mai plec din ultimul pluton, ci sa ma duc cat mai aproape de linia de start, astfel incat sa nu ma ‘lovesc’ de cel mai mare noroi; sa am la mine trusa si 2-3 camere de bicicleta; sa pedalez altfel; sa trec prin balti in loc sa le evit etc.

Ieri am intrat pe site-ul competitiei pentru a ma inscrie dar, din pacate, Prima Evadare se suprapune cu perioada in care voi fi plecat la primul meu Ironman, cel din Mallorca. Asa ca imi aman ‘revansa’ pentru 2013…

Va doresc o evadare placuta si cu final fericit! 🙂