Aceasta este intrebarea pe care o ridica un nou studiu realiat de Neil Walsh si colegii sai de la Universitatea Bangor, recent publicat in Medicine & Science in Sports & Exercise. Principala diferenta din acest studiu este ca, spre deosebire ce alte cateva sute de studii dinaintea lui, masoara „in vivo” functia imunitara, nu cu ajutorul eprubetelor sau al animalelor.
In timp ce sute de studii au explorat legaturile dintre exercitii si functia imunitara, aproape toate folosesc rozatoare sau aproximeaza functia imunitara masurand abundenta anumitor markeri in sange sau saliva. Dar sistemul imunitar este o retea coordonata in intregul corp, care include reactii neurale si hormonale, asa ca testarea raspunsurilor catorva celule intr-o eprubeta nu ofera o predictie demna de incredere a comportamentului imunitar, spune Welsh.
Intr-un studiu publicat luna aceasta in Medicine & Science in Sports & Exercise, Walsh si echipa sa au administrat o substanta numita diphenylcyclopropenone (DPCP) printr-un plasture asezat in zona lombara, 20 de minute dupa antrenamente cu lungime si intensitate diferite. DPCP este un antigen care declanseaza dezvoltarea unui raspuns cu totul nou al sistemului imunitar; forta acestui raspuns poate fi masurata aplicand mai mult DPCP pe piele 4 saptamani mai tarziu si masurand inrosirea si ingrosarea pielii care vor rezulta ulterior.
Folosind aceasta tehnica, oamenii de stiinta au comparat 30 de minute de alergare usoara pe banda, 30 de minute de alergare intensa (in care incerci sa mentii o conversatie), 120 de minute de alergare usoara si un grup de control care nu alerga. Iata una dintre masuratorile sistemului imunitar care au rezultat: ingrosarea pielii (MI este intensitate moderata iar HI intensitate ridicata):
In acest context, concluzia este clara: o durata mai mare a antrenamentului (120 de minute) cauzeaza o slabire temporara a functiilor imunitare, in timp ce o intensitate mai mare dar durata mai scurta (30 de minute) nu. Cat de generalista este aceasta descoperire? Este foarte greu de spus. De exemplu, turele lungi cu bicicleta, care sunt de obicei considerate mai putin „stresante” pentru corp, comparate cu alergarile lungi, ar produce acelasi efect? Ce rol joaca pe total o conditie fizica buna? De exemplu, daca esti obisnuit sa alergi doua ore in fiecare weekend, mai este acesta un factor de stres? Oare toate aspectele functiei imunitare urmeaza acelasi tipar ca cel masurat in acest studiu? Este un antrenament usor de 120 de minute mai greu decat unul intens de 30 de minute? Toate acestea raman intrebari deschise si eu unul cu siguranta nu cred ca ar trebui sa simplificam prea mult mesajul transmis. Dar este o noua si interesanta abordare de studiere a imunologiei si ofera informatii despre cum durata si intensitatea antrenamentelor afecteaza sistemul imunitar…
*
3 pasi esentiali pentru a ajunge de la
ZERO LA MARATON IN 4 LUNI
Lasa-ti aici e-mail-ul pentru a descarca e-book-ul "30 de lucruri esentiale pentru un alergator serios" si pentru a primi notificare de indata ce postez ceva!