Astazi ar fi trebuit sa fim deja in Antarctica si sa alergam maratonul. In loc de asta, a fost clasica asteptare si vestea ca vom mai sta inca o zi in Punta Arenas 🙂
Va povesteam ieri de vantul care ma lua pe sus in timpul antrenamentului. Ei bine, am aflat din ziarul de azi („El Pinguino” :)) ca viteza lui a ajuns pana la 120 kilometri pe ora! Alergasem pana acum in conditii extreme – ger, canicula, ploaie etc. dar niciodata pe o asemenea vijelie (maximul fusese la maratonul de la Polul Nord – 50 km/h). Pot confirma ca windstopper-ul de la Mammut rezista super bine, merita toti banii :))
Ce s-a mai intamplat azi, in afara de antrenament, masa, piscina, sauna?
Am fost destul de casnic, mi-am mai spalat din rufe (cine stie cat mai stam pe aici…), m-am barbierit (ca sa ma recunoasca fi-miu in poze :)) si mi-am mai facut ceva cumparaturi, in special apa (multe bidoane de 5 litri!!).
De asemenea, am aflat cum va fi traseul pe care se va alerga maratonul & cursa de 100 km. Un circuit de 25 km (de 4 ori pentru participantii la 100 km) + 1 bucata de 17km si 195m (pentru maratonisti). Multe urcusuri (preferatele mele!) si coborasuri pe un ghetar (verificat de crevase :)) din apropierea bazei antarctice in care vom sta.
Mai multe vesti maine, desi sper ca 13 decembrie sa fie o zi cu noroc si sa decolam – in sfarsit! – spre Antarctica!! 🙂
Andrei optimistul
PS – daca nu mai dau niciun semn…aflati vesti despre mine AICI.
PS’ – daca mai stau mult in Punta Arenas, o sa ajung ca Tom Hanks in Cast Away (care vorbea cu o minge de volei) si o sa socializez cu pinguinul pe care l-am cumparat (de fapt nu eu, ci Mosul :)) pentru fiul meu…
