Desi traiesc ‘de-o viata’ in Bucuresti, m-am nascut si mi-am petrecut majoritatea vacantelor din copilarie la Brasov. De multe ori, rudele ma intreaba „cand mai dai o fuga pe la noi?”. Saptamana viitoare voi „da o fuga” ad litteram, dar nu de la Bucuresti la Brasov, ci in sens invers. De unde a pornit acest demers si ce presupune? In octombrie anul trecut am vizitat clinica de ingrijire paliativa din Brasov a fundatiei HOSPICE si, de atunci, mi-am luat angajamentul (in primul rand fata de propria persoana) de a contribui la cateva dintre multele si ambitioasele proiecte acestei fundatii cu oameni sufletisti.
Pe 3 noiembrie urmeaza alergarea celor „100 de mile” (aproximativ 160 de km) de la Brasov la Bucuresti. Fara puncte de hidratare si de alimentare, fara drumuri inchise circulatiei auto, fara muzica si baloane, fara asistenta medicala, fara concurenti, fara termene limita si timpi intermediari, fara aplauze de la spectatori, fara podium, fara medalie de finisher… Doar rucsacelul cu provizii si haine de schimb si, fireste, masinile de pe DN1. Startul alergarii va fi in fata clinicii Hospice din Brasov, iar finalul ei in Bucuresti, zona Baneasa.
Multumesc colegilor mei din UniCredit si tuturor celor care voluntariaza si doneaza pentru Hospice Casa Sperantei sau alte fundatii. De asemenea, va invit sa alergati cu mine, atat cat va permite timpul (distanta va fi parcursa non stop, in maxim 30 de ore). Sau sa traiti alaturi de mine experienta alergarii extreme pentru a invinge durerea extrema, cu care se lupta si Hospice in Romania.
Voi reveni cu detalii. Va multumesc din suflet!
[youtube http://www.youtube.com/watch?v=oMPapV7L84Q&w=420&h=315]
Andrei, ai grija la radare !!! sper sa fiu si eu in Baneasa cand o sa ajungi
Daaaaaa, sa stiiiii…:))) la cei 5km pe ora…..:))))
Buna! Tocmai te-am vazut la Neatza. Esti un om extraordinar! Felicitari pentru ceea ce faci. Datorita tie cred ca o sa ma apuc si eu de alergat.
Multumesc mult pentru apreciere!!! ….si mult succes in ceea ce iti propui sa realizezi 🙂
drum bun si curaj atunci, Fanica! si ia un balonzaid, ceva fluorescent pe tine totusi, ca daca aduci a ofiter de circulatie se mai apasa si pe frana, soferii sunt mai cooperanti…
la Busteni o sa ai chef sa te opresti la o alvita sau la o braga, dar astea au disparut de multicel asa ca rezuma-te la ce cari in desaga de acasa.
in Sinaia o sa ai un gand duios despre Mihaita kingul, rexul, aceasta papusa de carpa cu care se joaca politicienii romani woodoo de 20 de ani, ba o inteapa ba o mangaie, dupa cum e moda. vox populi, vox dei, vox maris.
prin Posada treceam cu autobuzul cand eram copilandru, in „excursie cu clasa” cum se zicea pe atunci. o invatatoare care semana cu Major Margaret J. „Hot Lips” Houlihan din M*A*S*H, feminista „avant la lettre” cu pretentii de ghid turistic, repeta mereu aceleasi tampenii la Posada, despre Mircica cel Batran si perfidia noastra legendara in raporturile cu turcii. de regula, prin zona aia vesnicul meu coleg de banca se ingalbenea la chip si varsa pe mine ce mancase la micul dejun, in parte din cauza serpentinelor, in parte din cauza celor clamate de ghidul improvizat.
linia aia lunga de la Campina pana la rafinarii o sa fie cam pustie si probabil o sa te bata vantul, sper din amonte. mai mult ca sigur ca n-o sa vrea nimeni sa-ti vanda cirese de pe dealurile din stanga, unde copacii trebuie sa arate cam golasi la ora asta.
dupa ce-ai trecut de rafinariile care seamana cu ruinele Tchernobilului, cu plamanii plini de miresme colorate si ochii rosii de emotie, centura Ploiestilor o sa te catapulteze ca un tobogan in Barcanesti, aceasta fasie Gaza a Prahovei. aici m-au alergat odata triburile din zona cand la inceputurile liceului le-am explorat habitatul din greseala, in transhumanta aventuroasa intre casa si Ploiesti. iti doresc sa parcurgi neobservat biotopul respectiv. alearga chitic.
asa aleatoriu, pot sa-ti spun ca o sa treci si prin Puchenii Mari, pe langa o discoteca rau famata unde-mi pierdeam sambete pretioase in adolescenta mea eratica (adolescentii, in cautarea lor frenetica de ei insisi, se cauta uneori in locuri improbabile), unde multi prieteni din copilarie si-au cunoscut nevestele in plina buimaceala etilica. ursita taica.
cand vei vedea panoul Ilfov vei ramane cu 27 de km, un finis domol ca apa Ialomitei pana la Baneasa, o sa ai chef de sprint ca iedul care vede miristea prima oara. o sa treci pe langa antenele Agerpres; la umbra lor de eucalipt sapam eu la pepeni in copilarie, in arsita verii, implorandu-mi parintii sa ma duca la Snagov la o baie.
o sa treci prin padurea Scrovistea unde vana al batran mistreti impaiati la conacul lui Carol. o sa auzi cum suspina ultimul codru inca viu din sectorul Agricol. la Tancabesti o sa depasesti coada vascoasa a Snagovului si-o sa ataci campul care duce la Saftica, si dupa cateva viraje mai mult sau mai putin complicate prin periferia de amiba a capitalei o sa treci linia de sosire, la Baneasa, unde un unchi de-al meu credea ca-l asteapta o poarta ca-n basme cand trebuia sa plece pentru prima oara in viata lui la oras, ca ucenic de croitor.
pe curand Fanica
Clar imi pun vesta reflectorizanta!! 🙂 O sa trec si prin orasul tau natal :))
Poate daca as fi aflat mai din timp as fi incercat si eu. Oricum i-ti doresc succes si „drum bun”!
Daca vrei sa alergi pe o portiune din drum, esti binevenit!
Andrei, si eu vin sa te sprijin pe drum!
Multumeeeeesc!!!! 🙂
[…] când omul acela nu este unul oarecare, ci Andrei Roșu, veți fi de acord cu mine că nu-i de mirare. Andrei Roșu este recunoscut drept românul care […]
Cam pe la ce ora estimezi sa ajungi la Ploiesti si mai exact pe ce data? Mi-ar placea sa te insotesc de acolo pana la final. Astept raspuns, multumesc.
Super!!! Practic de acolo va incepe greul, asa ca o sa am nevoie de sustinatori… Probabil ca in jur de 3 dimineata. Trimite-mi te rog un e-mail (sectiunea ‘contacteaza-ma’) si tinem legatura! Mercic
Andrei, suntem multe persoane UCFin care te sustinem, si particular 6 ambasadorii proiectului Hospice, 1 din care Laurentiu Dragomir ( e langa mine acum M.0767660107) vrea sa vina pe totul parcus cu masina sa te sustina.
Te asiguram ca in fiecare pas al tau we stay tuned (via sms).
Oau!!! Merci mult de tot!!! Ne vedem acolo. Intre timp, il sun pe Laurentiu.
buna andrei,
te rog frumos sa-mi comunici ora startului din brasov.
trebuie sa fiu langa tine in ziua plecarii
sunt unicul voluntar din brasov
oameni pentru oameni
multumesc,
luciana
11.00 din fata clinicii Hospice (str. Sitei nr.17A)… Multumesc 🙂
Sant foarte curios ce greutate si ce inaltime are Andrei Rosu. Ma roade treaba asta ….
175 / 65 🙂 PS – prima este inaltimea, nu greutatea :))