Menu
BLOG

Crezi ca nu poti alerga un semi-maraton? Un copil de 7 ani iti dovedeste contrariul!

2015-09-19-16h51m01

Saptamana trecuta a fost foarte intensa pentru mine, cu un discurs pe aceeasi scena cu unul dintre cei mai buni vorbitori motivationali din lume – Robin Sharma – si cu participarea, ca organizator, la editia a 4-a a Transmaraton – intr-un format nou.

Principala mea ingrijorare la Sharma a fost “in program sunt ultimul dintre vorbitori; oare va mai ramane cineva pana la sfarsit?”. Din fericire, sala a ramas destul de plina (1300-1400 de participanti), iar feedback-ul publicului a fost extraordinar – atat cel exprimat prin aplauze, cat si opinii exprimate live sau pe facebook – de exemplu: “am venit pentru Sharma si am ramas pentru tine”. Le multumesc tutuor celor care m-au urmarit si m-au felicitat; …si imi doresc din tot sufletul ca inspiratia transmisa sa ii ajute in indeplinirea oricarui obiectiv.

Daca la inceputurile carierei mele de vorbitor public aveam emotii foarte mari si as fi preferat sa ma aflu oriunde altundeva decat pe scena, cu fiecare conferinta la care particip ma simt tot mai confortabil (chiar daca emotiile raman la un inivel ridicat…).

Transmaraton 2015 m-a pastrat intr-o zona ridicata de emotii, pentru ca evenimentul a imbracat, incepand din acest an, haine noi. In afara de un logo nou, am apelat la sprijinul unor profesionisti in organizarea de evenimente (Kick Off Events – cunoscuti, printre altele, pentru Color Run), astfel incat Transmaraton sa ramana, in continuare, cel mai frumos eveniment caritabil de alergare din Romania si, indicutabil, cu cel mai frumos & valoros kit de inscriere. Ceea ce, judecand dupa impresiile primite ‘la cald’ si pe facebook, putem spune ca am reusit. Transmaraton este un eveniment special, cu oameni extraordinari, frumosi din toate punctele de vedere si intr-o zona a vietii de depasire a limitelor (sau, mai precis, a convingerilor autolimitative). Echipa de organizare multumeste din inima participantilor, doantorilor, voluntarilor, partenerilor si tuturor celor implicati in reusita evenimentului. La anul vom avea o editie aniversara (# 5) si promitem multe suprize (placute)! Apropo de donatii, Transmaraton a reusit sa ajunga, in cele 4 editii, la jumatate de milion de lei directionati catre cele 3 proiecte sociale, ceea ce se traduce in paduri plantate, pacienti ingrijiti si copii cu un viitor mai bun.

Se pare ca vremea tine cu oamenii buni, pentru ca am avut, pentru al 4-lea an consecutiv, o vreme extraordinara. Pe alocuri, chiar neobisnuit de cald pentru aceasta perioada a anului si pentru zona Transfagarasanului (peste 20 de grade la Balea Lac, respectiv aproape de 30 la Cabana Capra!).

Ca si anul trecut, formatul Transmaraton a inclus 3 probe: 21, 42 si 64 km. La cererea publicului, este foarte probabil sa includem, la editiile aniversare, si una de 100 de km.

O parte (mare) din emotiile mele la Transmaraton au fost indreptate catre proba de semimaraton, unde i-am avut la start atat pe Oana cat si pe Alex, baietelul nostru in varsta de 7 ani, care isi dorea sa termine prima sa cursa de 21 km, ceea ce s-ar fi tradus, probabil, si intr-un record european de varsta (nu neaparat ca asta ar fi contat pentru el sau pentru noi).

Alex la 3 aniCunoscandu-l pe Alex, care alearga de cand a invatat sa mearga si care avea la activ, deja, numeroase curse si antrenamente – inclusiv montane – lungi (5-16 km), nu imi faceam griji pentru siguranta lui, chiar daca era vorba de 1.000 de metri diferenta de nivel, alergare la altitudine > 2.000 de metri, plus alte elemente care fac din Transmaraton cea mai dificila cursa pe astfalt din Romania (si nu numai); ca parinti responsabili, il hranim corect, il antrenam fara a il forta (de fapt, ne jucam de-a alergarea…) si i-am facut analize si teste de efort, primind unda verde de la medici. Oricum, parerea mea este ca parintii ar trebui sa isi mute temerile din zona „Aoleo, sa nu care cumva sa faca prea mult efort copilul, ca cine stie ce se poate intampla!” (de parca acei copii din Africa, care alearga zilnic 15-20 de km pana la scoala si inapoi, ar avea probleme…) spre „Noi cand eram copii alergam de dimineata pana seara, nu stateam cocosati cu un telefon in mana, nu mancam fast-food, nu consumam bauturi cu 20 de lingurite de zahar / litru si nu aveam burta inca de la 6-7 ani…”. Si haideti sa avem un moment de luciditate: daca suntem supraponderali, precum parintii nostri, nu este vorba despre mostenirea genetica, ci despre mostenirea obiceiurilor.

Grija mea era legata de felul in care va gestiona Alex monotonia – inveitabila pentru varsta lui si pentru o alergare mai lunga de 3 ore. Din fericire, baietelul nostru a trecut cu brio peste aceasta cursa, insotit de Oana, de la cap la finish. A alergat, a mers, s-a mai oprit pentru a admira peisajul sau turmele de oi, pentru a vorbi cu ciobanii sau alti alergatori, pentru a rontaii ceva etc. Dar nu s-a gandit in niciun moment sa abandoneze (probabil ca nici nu stie ce inseamana asta…).

Alex TransDaca, in ultimii 4 ani, eram obisnuit sa ma intalnesc la finish cu Alex si Ema si sa alerg cu ei ultimii 200 de metri, de aceasta data a venit randul lui Alex sa ma ‚culeaga’ pe drum si sa trecem linia de sosire impreuna, impreuna cu Oana (Ema nu a participat la aceasta editie, dar va fi o prezenta constanta incepand din 2016). Nu pot sa va descriu bucuria nostra, ca parinti, dar – mai important – nivelul de incredere pe care l-a dobandit Alex dupa aceasta cursa. Practic, simte ca poate realiza orice. Cred ca este extraordionar sa dobandesti acest sentiment la 7 ani, in loc sa te lupti toata viata cu fricile…

Referitor la timpul de recuperare, Alex a fost a doua zi „ca nou”, targand de noi sa urcam in viteza cele 1500 de trepte ale cetatii Poenari. Iar azi tocmai a castigat un cros organizat de scoala lui, apoi a alergat 5.000 de metri impreuna cu Oana, ajutand-o sa termine pe locul 2… 🙂 Nu pentru ca ar fi un copil competitiv, ci pentru ca adora sa alerge.

Un alt motiv de bucurie a fost faptul ca Alex a devenit cel mai activ fundraiser e la aceasta editie Transmaraton, reusind sa isi depaseasca obiectivul propus. Evident, cu sprijinul nostru – una dintre propunerile facute catre potentialii donatori fiind de a rasplati fiecare donatie cu cate un eBook despre inceputul alergarilor mele si un Ghid despre imbunatarirea rapida a alergarii si a vitezei (ambele semnate de subsemnatul). Oferta ramane deschisa si puteti dona AICI (apoi trimitet-mi un mesaj privat pe Facebook sau mail).

Cam atat pentru astazi. Cred ca fiecare isi poate lua din povestea lui Alex ceea ce considera ca are nevoie. Copiii nu au limite sau limitari – un lucru pe care merita sa il invatam de la ei!

Andrei Rosu (tatal lui Alex :))

PS – inca o poveste draguta de la Transmaraton: Carol Wessel (11 ani), a decis sa alerge cu parintii sai (alergatori pasionati) la proba de semi-maraton, „doar pentru primii 2-3 kilometri”. S-a simtit bine si a terminat cursa impreuna cu mama sa. Care, apropos, a ‘prins’ podiumul, terminand cei 21 de km in 2 ore si 39 de minute. Carol, te asteptam si in 2016, pentru un PB oficial!

*

Te-ar mai putea interesa: Cata miscare ar trebui sa faca zilnic copiii?

Alex si Oana

 

Share: Scrie un comentariu
Articole similare:

Lasa-ti email-ul pentru a-ti trimite noutati

Aboneaza-te

Comentarii (4)

4 răspunsuri la “Crezi ca nu poti alerga un semi-maraton? Un copil de 7 ani iti dovedeste contrariul!”

  1. nicu.tardel spune:

    Incredibil, dar adevarat! Mereu ma intreb si-i povestesc sotiei despre reusitele tale ca om ambitios, de acum incolo voi incepe sa-i povestesc despre reusitele voastre ca si familie! Ma bucur foarte mult sa citesc aceste foarte mari si importante realizari atat pentru copiii tai, cat si pentru voi ca familie. Chiar ma gandeam si discutam cu sotia ca dupa ce va venii pe lume fiul meu, deja te am ca model si vreau sa ne regasim la start si sa alergam impreuna. Sincere felicitari si mult succes in tot ceea ce faci, abia astept momentul cand voi alerga alaturi de fiul meu si alaturi de oameni ca voi! Multumim pentru ca ne inspiri si multumesc pentru tot ce faci pentru cei din jur, esti un om deosebit, respect!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *