Menu
BLOG

Te poate face alergarea mai inteligent?

physed-articleLarge

Pentru a-ti „ascuti” mintea, s-ar putea trebuiasca mai intai sa-ti lucrezi muschii picioarelor – conform unui experiment desfasurat recent, care implica oameni, soareci si maimute. Rezultatele studiului sugereaza ca  exercitiul de anduranta pe termen lung, cum ar fi alergarea, poate modifica muschii in moduri care provoaca schimbari in creier, contribuind la cresterea capacitatii de invatare si memorare.

Exista o multime de studii despre beneficiile activitatii fizice pentru creier si, in special, despre modul in care rozatoarele sau alte animale care fac „sport” creaza neuroni in creierele lor – un proces cunoscut sub numele de neurogeneza. Aceste celule noi se grupeaza in portiuni ale creierului, critice pentru gandire si memorare.

Alte experimente au constatat ca animalele care traiesc in custi aromate si animate cu jucarii colorate prezinta o mai mare neurogeneza decat animalele in custi monotone, standard. Insa animalele care au acces la cercurile rotative, chiar daca acestea nu au, de asemenea, toate jucariile si alte obiecte extra in custi, dezvolta cel mai mare numar de celule noi ale creierului.

Aceste experimente sugereaza puternic faptul ca in timp ce stimularea mentala este importanta pentru sanatatea creierului, stimularea fizica este chiar mai puternica. Dar, pana in prezent, oamenii de stiinta nu au descoperit exact modul in care miscarea fizica reface creierul, desi toti sunt de acord ca procesul este uluitor de complex.

Cercetatorii de la Institutul National de Sanatate al SUA au inceput recent sa se intrebe daca unele dintre masurile necesare ar putea avea loc departe de creier si, in special, in muschi, care reprezinta partea corpului cea mai afectata de efortul fizic. Lucrand la contractarea muschilor, arderea combustibilului si pomparea unei varietati largi de proteine si alte substante.

Cercetatorii de la I.N.S. au suspectat ca unele dintre aceste substante au migrat din muschi in sange si apoi la creier, in cazul in care cel mai probabil acestea au contribuit la sanatatea creierului. Dar, care substante au fost implicate, a ramas in mare parte un mister.

Deci, pentru noul studiu, care a fost publicat luna trecuta in Metabolismul Celulei, cercetatorii de la I.N.S. au izolat prima data celulele musculare de la soareci, in vase Petri si le-au udat cu o peptida care afecteaza metabolismul celular in moduri care imita exercitiul aerobic. De fapt, acestia au facut celulele sa creada ca  alearga.

Apoi, folosind o tehnica numita spectrometrie de masa, cercetatorii au analizat mai multe substante chimice pe care celulele musculare le elibereaza dupa pseudo-programul lor de antrenament, concentrandu-se asupra celor cateva care pot traversa bariera hematoencefalica.

Ei si-au concetrat sutdiul pe o proteina numita catepsina B. Proteina este cunoscuta pentru ajutorul in recuperarea durerilor musculare, in parte, ajutand sa indeparteze resturile celulare, insa nu a fost anterior considerata ca facand parte din legatura intre efortul fizic si sanatatea creierului.

Pentru a determina daca catepsina B ar putea, de fapt, sa fie implicata in sanatatea creierului, cercetatorii au adaugat putina proteina la neuronii vii/activi din alte vase Petri. Ei au descoperit ca celulele creierului au inceput sa produca mai multe proteine legate de neurogeneza.

Oamenii de stiinta au descoperit ca, de asemenea, aceasta proteina s-a dovedit a fi abundenta in sistemul circulator la soareci, maimute si oamenii care alearga. In experimentele efectuate in colaborare cu colegii din Germania, cercetatorii au avut soareci care alergau timp de mai multe saptamani, in timp ce maimutele Rhesus si tinerii, femei si barbati, au folosit benzile de alergare timp de patru luni, lucrand energic de trei ori pe saptamana, timp de aproximativ o ora sau, uneori, mai mult.

Cercetatorii au descoperit ca, in acest timp, au crescut in mod constant concentratiile de catepsina B, la animalele si oamenii care alergau, si toti alergatorii au inceput sa dea un randament mai bun pe diferite teste de memorie si de gandire.

Cel mai frapant, in randul voluntarilor umani, barbati si femei, a caror conditie fizica a crescut cel mai mult – ceea ce sugereaza ca au alergat deosebit de intens – a fost nu doar ca au avut cel mai inalt nivel de catepsina B in sangele lor ci, de asemenea, au avut cel mai bun rezultat la testare.

De asemenea, oamenii de stiinta au crescut soareci fara capacitatea de a crea catepsina B, inclusiv dupa efort fizic. Dupa alergare, soarecii obisnuiti au avut capacitate mai mare de invatare decat cea anterioara si, de asemenea, au memorat mai bine noile aptitudini. Insa, animalele care nu au putut produce catepsina B, au invatat sovaielnic si curand au uitat noile aptitudini. Alergarea nu i-a ajutat sa devina mai inteligenti.

Lectia acestor experimente este faptul ca creierul nostru pare sa functioneze mai bine atunci cand acesta este invadat de catepsina B si, de asemenea, ca producem mai multa catepsina B atunci cand ne antrenam.

Desigur, cresterile nivelului catepsinei B explica doar o parte din beneficiile exercitiului fizic pentru creier, iar oamenii de stiinta intentioneaza sa continue cu gasirea altor mecanisme, in studiile viitoare. De asemenea, ei spera sa afle mai multe despre cat de mult efort fizic este nevoie pentru a obtine beneficii ale creierului. Regimul pe care alergatorii umani l-au urmat in acest studiu a fost „destul de intens”, dar este posibil ca antrenamentele mai usoare sa fie aproape la fel de eficiente.

Este important sa te gandesti la faptul ca, indiferent de cat timp te antrenezi, va fi intotdeauna mai bine decat deloc pentru sanatatea creierului!

Sursa articol: NY times 

Traducerea si adaptarea: Monica Moldovan

Te-ar mai putea interesa: Secretele alergarilor matinale

Share: Scrie un comentariu

Lasa-ti email-ul pentru a-ti trimite noutati

Aboneaza-te

Comentarii (1)

Un răspuns la “Te poate face alergarea mai inteligent?”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *