Menu
BLOG

20.000 de leghe sub mari…

1509808_617775344961751_1540881742_nAu trecut mai mult de 24 de ore de la terminarea celor 20 de kilometri inotati la editia a II-a a Ultra Swim Challenge, dar ma simt – in continuare – de parca as fi inhalat (si baut :)) o caruta de clor, plamanii mei revoltandu-se si incercand sa elimine supradoza acestui electrolit… Pana sa va povestesc cum au fost cele aproape 12 ore „petrecute” in bazinul olimpic de la Izvorani, sa mentionez partea cea mai importanta a actiunii caritabile organizate de Smart Atletic pentru Hospice Casa Sperantei: au fost stransi peste 32.000 RON – multumiri atat celor 48 de fundraiseri cat si celor 448 de donatori!

In urma cu cateva zile imi dadeam cu presupusul, incercand sa anticipez experienta acestui ultra de inot. In continuare, voi prezenta aceleasi idei, dar din vizunea „post-eveniment”…

1157403_10202498139630287_757349917_n1. Scriam, atunci, ca va dura mult si estimam un timp total de 10-12 ore. Ei bine, au fost 11 ore si 23 de minute de inotat efectiv. Imbucurator a fost faptul ca split-urile – timpii fiecarei bucati de 5.000 de metri – au fost aproximativ egale (2h 40m, 2h 50m, 2h 58m, 2h 55m). Nu au fost cine stie ce timpi (la un antrenament obisnuit parcurg 5.000 de metri sub doua ore), dar in linie cu ce mi-am propus si cu ceea ce presupune un eveniment de anduranta. De altfel, pulsul meu a fost unul „nesimtit”, intre 120 si 130 bpm.

1897804_617518274987458_1408032678_n2. Una dintre temerile mele era ca voi suferi de frig. Din fericire, organizatorii au avut grija ca temperatura apei sa fie de 27-28 de grade. Chiar si asa, am dardait un pic pe parcursul ultimelor 80-100 de bazine, dar vazandu-l pe Remus Miron pe culoarul alaturat inotand 24 de ore fara wetsuit, m-a facut sa imi dau palme (in gand) si sa suport mai usor ‘briza diminetii’. Dar ideea ca in 2015 voi inota o distanta aproape dubla, la o temperatura a apei cu 11-12 grade mai scazuta decat cea din bazin…mi-a dat serios de gandit.

1497201_647717098597268_222647206_n3. Anticipam ca ma voi plictisi teribil. Nu a fost chiar atat de tragic; am avut alaturi de noi o parte din echipa Hospice, echipa Smart Atletic, pe Carmen Bunaciu si pe Cristi – un fotograf cu multe poante in portofoliu :). Apoi, am fost vizitati de alti inotatori, alergatori, colegi si prieteni (Andrei Gligor, multumim pentru poze si incurajari!). In plus, inotand cot la cot cu colegul meu Gabi Draghici, timpul a trecut mai repede. Ba chiar ne-am permis si ‘luxul’ unor glumite ‘nevinovate’, cum a fost cea de a citi pe parcursul unor bazine de ‘spate’… 🙂 Am invatat, din experientele ultra anterioare, ca nu trebuie sa ma iau prea mult in serios…

1660457_617709958301623_655406452_n4. Durerile (mari) pe care le anticipam…nu au existat! La asta a contribuit faptul ca am alternat bazinele de craul cu cele de spate (conform unui plan de cursa facut de Gerda Dumitru, o inotatoare cu experienta in curse de anduranta) si ca am facut scurte pauze la fiecare 5.000 de metri. Si, fireste, faptul ca nu am ‘tras’ ca la olimpiada!

photo 1De asemenea, strategia nutritionala si de hidratare a functionat perfect, neavand in niciun moment vreun stres stomacal sau vreo scadere semnificativa a nivelui de energie. Interesant este faptul ca am intrat in bazin cantarind 65.1 kg si, jumatate de zi mai tarziu, aveam aceeasi greutate. Am mai zis-o si o repet: probele scurte sunt fizice, cursele lungi sunt o chestiune de rezistenta (sau mai degraba, uzura) psihica si MAI ALES, de strategie. Cu cat creste mai mult numarul de kilometri, cu atat conteaza mai putin avantajul genetic pe care il au unii sportivi (de aceea, ultra-urile reprezinta un sport destul de echitabil :)).

1511464_617662378306381_200432713_nCu ce m-am hranit / hidratat pe parcursul celor 12 ore? Sa incep cu hrana solida: humus cu curry si morcovi, plus quinoa cu avocado si caju (dupa primii 5.000 metri); tagliatelle din grau dur, cu canepa si crackers din hrisca germinata, fructe (curmale, smochine, stafide), seminte germinate de floarea soarelui, migdale germinate si cacao  (in pauza de la 10.000 metri); orez cu alune crude si soia (pauza de la 15.000 de metri).

photo 2…Si ceva fructe uscate, in completare. Imediat dupa terminarea celor 20 de kilometri, am mancat un baton Isostar reload si o noua portie de paste cu canepa. Nu spun ca asta este mancarea ideala pentru un ultra (colegul meu Gabi a preferat exclusiv pastele), dar – cu siguranta – este tipul de nutritie cu care organismul meu se impaca cel mai bine…

998150_617514614987824_1715362550_nLa capitolul energizante, am apelat la deja ‘clasicele’ geluri si batoane de la Isostar (in medie, 1 gel la 30 minute si un baton pe ora). As include aici si cele 2 banane consumate la split-urile 2 si 3 :). In ceea ce priveste hidratarea (avand in vedere importanta ei, poate ar fi trebuit sa incep cu acest capitol…), am avut 6 bidoane de 1 litru, umplute cu apa + tablete electroliti (2 / litru), lactic acid stopper (1 plic / litru), isotonic Hydrate & perform neutral ph, antioxidant (H500). De asemenea, am avut si un termos de 0.7 litri cu ceai isotonic + lamaie (2 lamai).

IMG_5968Am terminat de inotat la 5 dimineata (ca ironie – la ora la care de obicei ma trezesc :)), apoi am mancat si ne-am strans bagajele – operatiune care a durat mai mult decat ma asteptam, miscandu-ma un pic ‘in reluare’… Inca de la split-ul al treilea visam sa ajung in pat si sa ma culc – ceea ce s-a intamplat pe la 6.30. Ca dupa majoritatea ultra-urilor la care am participat, somnul nu a durat mai mult de doua ore; din pacate, programul meu de sambata dimineata nu mi-a permis sa mai stau la Izvorani pana la 11.30 – cand urma sa termine Remus cele 24 de ore de inot si sa se dea startul ‘oficial’ al ultra swim-ului, pentru ceilalti – aproape 100 de inotatori.

1898287_617588251647127_298604529_nLasand la o parte inamicul meu numarul 1 de la acest ultra swim (clorul), care m-a impiedicat sa particip la Forest Run-ul de azi (nu am vrut sa risc un ‘stat pe tusa’ de 3-4 zile), pot spune ca am avut parte de o experienta formidabila si, cu siguranta, foarte folositoare – pentru ce va urma de acum incolo in cariera mea de sportiv amator. Spre finalul celor 400 de bazine ma gandeam la Quintuple-ul din toamna, unde voi avea de inotat 19 kilometri (din fericire, in ape deschise, deci fara clor!! :)), apoi de pedalat 900 km si de alergat 210 km. Am bifat, cel putin, partea de inot. Pana la momentul concursului sper sa am parcurse si o alergare > 200 km si un „mileniu” (1000 km) de pedalat, astfel incat sa merg acolo cu un confort psihic suplimentar…

Cam atat despre editia 2014 a ultra swim-ului de la Izvorani. La anul – obligatoriu 30 de km (pentru a respecta cresterea :)). Pana atunci, multumiri inca o data donatorilor, organizatorilor, participantilor, fotografilor si tuturor celor implicati in acest eveniment deosebit! PS – mai puteti dona aici!

PS – nu, nu citeam Biblia. Dar nici mult nu mai aveam… 🙂

1797623_617620301643922_512884768_n

 

Share: Scrie un comentariu

Lasa-ti email-ul pentru a-ti trimite noutati

Aboneaza-te

Comentarii (6)

6 răspunsuri la “20.000 de leghe sub mari…”

  1. Marius spune:

    Inca o data felicitari Andrei! Realizarile tale sunt confirmari pentru mine inca din momentul in care ti le propui :). Adica nu am nici o indoiala ca ce-ti propui nu vei realiza. Asa ca tot ce ai in plan pentru 2014-2015 eu le percep ca si infaptuite deja, deci nu mai am decat sa te felicit pentru targeturi.

    Sanatate si fericire!

  2. Ai toata aprecierea mea sincera, Andrei! Vorba lui Marius, realizarile tale sunt confirmate inca din momentul in care ti le propui! Este raaar lucru!

  3. mircea spune:

    te-ai udat putin 🙂 felicitari Andrei pt performanta si pentru fondurile stranse!
    multumim de inspiratie!
    nu am inceput inca sa alerg/pedalez/inot ca tine, dar ma cam roade gandul asta, iti spun drept…
    deocamdata imi cultiv obiceiul de a ma trezi dimineata mult mai devreme decat de obicei si ma rezum la baitele cu copiii si la alergatul prin viata 🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *