Menu

Adevaratii asasini ai fiecaruia dintre noi (si cum putem lupta cu ei).

Postat de Andrei Rosu pe 27 august, 2018

Voi incepe aceasta postare prin a imi exprima compasiunea pentru toti romanii urmariti de asasini platiti de catre un mare magnat, la initiativa companiilor multinationale (procesul este foarte simplu: multinationalele trimit o adresa magnatului, prin care solicita lichidarea romanului care le sta in cale) – asasini care se cazeaza la hoteluri de lux (intesate de camere video si unde se cere act de identitate), care stau inghesuiti – 4 intr-o camera (va dati seama ce aglomeratie este la baie dimineata?), care esueaza lamentabil (chiar daca sunt patru – ca politistii care schimba un bec) si de care nu stie niciun serviciu secret sau anti-tero din tara (ce incompetenti! – de ce naiba ii mai platim?). Dar astazi nu voi scrie despre acei asasini, despre care s-a tot vorbit saptamana trecuta, ci despre cei reali, care ne scurteaza zilnic viata. Ca sursa de inspiratie am avut o plimbare facuta in acest weekend pe litoral, unde am realizat ca simbolul national al Romaniei nu este nici oaia, nici zimbrul, nici mustata, nici chelia (as fi fost avantajat aici), nici silicoanele, nici botoxul, nici petul de bere la 2.75 litri, nici groapa de pe sosele, nici wc-ul in curte, nici bacteriile din spital, nici politicianul analfabet, nici tavanele care cad in scoli, ci… burta mare (indiferent de sex, varsta, gen, religie sau orientare politica – desi aici tind sa cred ca… dar in fine).

Pentru ca este luni si mi-am propus sa fiu productiv si, in plus, sa nu te retin mai mult decat este cazul, am sa enumar (sub rezerva umilei mele pareri) cateva dintre pericolele reale cu care ne confruntam zilnic si care stau la baza multora dintre relele enumerate mai sus.

1. STRESUL.

Deloc intamplator, exista in cultura autohtona un personaj numit „Dabija” (pe care il f… grija). Lasand gluma la o parte, sunt o multime de lucruri care ne streseaza in ziua de azi, de la apropierea zilei in care trebuie sa ne platim rata, chiria, facturile etc., pana la deadline-urile si sefii de la birou, relatia cu familia, instabilitatea mediului politic, schimbarile care apar frecvent in viata noastra, perfectionismul, asteptarile nerealiste, atitudinea (pesimismul, nihilismul) s.a.m.d.

Solutii. Daca o sa iti zic ca am invatat sa previn stresul intrand pe Google si cautand „cum sa previn stresul”, o sa ma iei la injuraturi si o sa imi zici: „Andrei, daca era atat de simplu, nu ar mai fi existat stres pe planeta Pamant”. Problema noastra in ziua de azi nu (cred ca) este lipsa accesului la informatii, ci implementarea / mentinerea pe termen lung a solutiilor pe care le gasim la tot pasul.

Da, ajuta sa ai un management al timpului (si al agendei zilnice) mai bun. Sa te hranesti la timp, astfel incat sa nu devii irascibil din cauza schimbarilor de glicemie. Sa nu mai bagi in tine stive de tigari, hectolitri de cafeina si mormane de alti ‘excitanti’. Sa faci sport (poate ar fi trebuit sa incep cu asta). Sa fii mai relaxat(a). Sa accepti ideea ca totul se schimba in jurul tau. Sa fii prezent(a) – pentru a evita ‘salturile’ constante intre „Vai, ce a fost!” si „Aoleo, ce ma asteapta!”. Sa inveti cum sa ai un somn de calitate. Etc. Desigur, este mai simplu sa spui ca „e prea complicat” sau sa dai vina pe parinti, scoala, societate, Univers, s.a.m.d. pentru ca „nu te-au invatat” cum sa previi stresul. Dar, pas cu pas, acordand mai multa atentie celor de mai sus, „stresul” dispare, usor-usor, din viata ta. O sa vezi!

2. SEDENTARISMUL.

In acest Univers magnific, tot ceea ce „sta” este definit ca „mort”. Din pacate, in ziua de azi ne mutam de pe canapeaua de acasa pe scaunul din mijlocul transport, apoi pe scaunul de la birou (cu mici opriri la ‘scaunul’ de la toaleta). Iar la finalul zilei inversam procesul. Aceasta ‘nemiscare’ (nenaturala pentru un mamifer) vine la pachet cu o multime de efecte secundare: kilograme in plus, boli si probleme fizice, scaderea increderii in propria persoana, depresii s.a.m.d. Aaaa, si tocmai am aflat ca suntem pe locul 2 in Europa la sedentarism (deci mai avem un pic de tras – adica de stat – pentru titlul de campioni).

Solutii. Imi vine sa te trimit iar la Google („cum sa scap de sedentarism”), dar hai sa iti scriu ce a functionat / functioneaza in cazul meu. Merg mult pe jos (nu mai exista lifturi, scari rulante, mers cu masina atunci cand destinatia este mai aproape de o ora de mers pe jos, etc.), fac sport zilnic (sunt sigur ca poti sa iti gasesti un sport care sa te atraga), lucrez in picioare si, poate cel mai important, imi aleg constant obiective care sa ma ‘oblige’ sa fac toate cele descrise mai devreme.

3. INFULECATUL.

Nu am gasit, momentan, o alta denumire pentru acest ‘inamic’, care se intelege de minune cu cei doi de mai sus. In ziua de astazi nu ne mai hranim, ci „mancam bine” si „bem bine”. Cu siguranta, stresul si emotiile joaca un rol important aici – ne acordam recompense calorice pentru ca „am mai supravietuit inca o zi in acest mediu ostil” sau rontaim nervosi tot ce prindem in jurul nostru, ca un caine abandonat ore in sir in casa, care distruge mobilierul si tapetul; in plus, mai bagam si vreo 500-1.000 de calorii lichide, din bauturi care ne fac sa ne „simtim bine” (si care, probabil, sunt inofensive – pentru ca „se face reclama la ele la TV). Bineinteles, din nou, nu este vina noastra, ci a stresului, a industriei, a comerciantilor lacomi care ne imbie cu mirosuri irezistibile la fiecare colt de strada s.a.m.d.

Solutii. Un prim pas ar fi sa ne asumam responsabilitatea pentru propria viata, propriul corp, propria nutritie si hidratare, propriile decizii, etc. Personal, am renuntat sa mai dau vina pe x sau pe y, sau sa astept sa imi zica nu-stiu-cine ce sa fac, ce sa mananc, ce sa beau etc. (am realizat brusc ca nu mai am 5 ani…). In plus, avand tot felul de proiecte, am adaptat nutritia obiectivelor mele.

O alta strategia a fost (si este) sa acord o nota de la 1 (acid de baterie, cola, lenor, chips etc. – in general, alimente care contin mai mult de jumatate din elementele tabelului lui Mendeleev) la 10 (cea-mai-plina-de-super-alimente) fiecarei mese pe care o am – nu este nevoie de instructiuni speciale, nota se acorda „dupa feeling„. Pentru ca este putin probabil sa mananci / bei zilnic de nota 5 si sa ai, pe termen lung, rezultate de nota 10…

Cam atat pentru astazi. Sa ai o saptamana extraordinara (sau, in fine, asa cum urmeaza sa ti-o faci).

Cu simpatie,

Andrei Rosu

*

Te-ar mai putea interesa: Suferi de depresie? Iesi naibii si…

Te invit la webinarul meu gratuit (click pe poza pentru inscriere):

 

 

 

Scrie un comentariu
Articole similare:

Lasa-ti email-ul pentru a-ti trimite noutati

Aboneaza-te

Comentarii (4)

4 răspunsuri la “Adevaratii asasini ai fiecaruia dintre noi (si cum putem lupta cu ei).”

  1. Romi spune:

    Bun mesaj, super abordare. Felicitari !

  2. Felicia spune:

    super mesajul,multumim….

  3. Cristian spune:

    Ok, imi place, Distribui.

  4. Emma spune:

    va multumesc! sunteti o adorabila sursa de inspitatie…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *