Menu

Un carnet mai valoros decat certificatul Guinness World Records.

Postat de Andrei Rosu pe 20 noiembrie, 2012

Dupa plantarea de pomi de duminica si alergarea de ieri, a venit randul astazi (conform agendei :)) donarii de sange, prima din viata mea! Ora aleasa: 12.30 (modul ideal de a folosi pauza de masa :)). Dupa un snack rapid, o hidratare corespunzatoare (recomandabile inainte de donare) si o incarcare cu electroliti (pentru a compensa pierderile de la alergarea de ieri), m-am prezentat – inarmat cu cartea de identitate – la receptia Centrului National de Transfuzie Sanguina.

Primul pas: completarea unui scurt formular, in care se mentioneaza istoricul donatorului si posibile incidente care ar afecta calitatea sangelui ce urmeaza a fi donat (de exemplu: daca am folosit droguri injectabile, daca fumez, daca am fost pelcat in tari cu risc ridicat de imbolnavire etc.). Pasul 2: Un interviu de 2-3 minute, pe baza formularului completat; Pasul 3: Un test rapid al unei picaturi de sange, luate din deget, pentru determinarea grupei sanguine, RH-ului, glicemiei, hemoglobinei etc. Rezultatul fiind foarte bun, am primit ok-ul pentru donare si a urmat Pasul 4: donarea!

Avand o frica ‘ancestrala’ (dar irationala) de ace, nu ma asteptam la o experienta minunata la donare, dar realitatea a fost, fireste, mult mai blanda decat previziunile mele. Doua asistente foarte dragute (aviz barbatilor care nu au gasit pana acum un motiv de a dona sange :)) au avut grija sa ma tina de vorba suficient de mult incat sa nu imi dau seama cand trec cele 6-7 minute, cat dureaza donarea propriu-zisa. Zero dureri (doar ceva transpiratie in ultima parte a donarii, probabil din cauza emotiei – ceea ce s-a tradus intr-o doza intravenoasa de calciu :)) si o usurare enorma cand mi-au spus ca operatiunea este gata… Pasul 5: 10-15 minute de relaxare, pe patul de donare, timp in care mi-am depasit durata maxima de privit la televizor din ultimii 2-3 ani… :).

Am plecat de la donare cu bucuria si multumirea de a fi facut o fapta buna, cu efect imediat. Stiu ca sangele meu va ajunge curand la oameni a caror viata depinde de cateva pungi cu lichid care nu poate fi inlocuit de substante facute in laborator. Titlul acestui post nu este o afirmatie gratuita; sunt mult mai mandru de carnetul de donator decat de certificatul primit de la Cartea Recordurilor pentru cele 7 maratoane si 7 ultramaratoane pe 7 continente. Si, credeti-ma, sunt foarte mandru de acesta din urma, dar ma uit deja catre un record mai folositor societatii (click aici).

Asta a fost experienta primei mele donari de sange. Recurenta donarii este de 70 de zile (5 donari pe an la barbati, 4 pe an la femei). Am si un mic regret: Oana nu a putut dona, din cauza unui nivel scazut al fierului din organism; dar vestea buna este ca o cura de 2-3 saptamani cu spanac, broccoli etc. va corecta acest mic impediment. Se spune ca in viata trebuie sa plantezi un copac, sa faci un copil si sa construiesti o casa. As adauga pe aceasta lista si donarea de sange – daca nu pentru noi, atunci pentru copiii nostri. Si, ca sa citez motto-ul ViitorPlus, „ma intereseaza viitorul pentru ca acolo imi voi petrece restul vietii”.

PS – toata admiratia mea pentru eroii necunoscuti – donatorii voluntari de sange!

Scrie un comentariu

Lasa-ti email-ul pentru a-ti trimite noutati

Aboneaza-te

Comentarii (4)

4 răspunsuri la “Un carnet mai valoros decat certificatul Guinness World Records.”

  1. mishtone spune:

    Stii cumva daca exista ceva impedimente pentru noi sportivii legate de donarea de sange si antrenamente? Adica, daca in ziua in care donam sange (si eventual un anumit numar de zile dupa), nu putem efectua antrenamente etc.? Multumesc.

    • andreirosu spune:

      Salut, am intrebat si eu asta. Concluzie: este preferabil sa eviti efort mare (maraton, ultra maraton etc. – la care corpul pierde multe saruri) in ziua de dinaintea donarii. In ziua (dimineata) donarii se poate face sport (cu moderatie, max 60-90 min, intensitate medie). Dupa donare, sangele isi reface cantitatea in max 30 de minute, dar calitatea ceva mai greu (24-48 h); se recomanda repaus total pana la finalul zilei si reluarea graduala a efortului in urmatoarele 2 zile. Stiu cazuri de echipe de fotbal care au donat sange (AS Roma…parca), iar dupa 3 zile au avut meci (si au castigat :)). La 1000 km Balkan a fost un alergator (Laurentiu Sofron) care a parcurs 60 km la doar 2 zile dupa donare (si, din cate am vazut azi pe FCB, mai traieste…:))

  2. oanapatrichi spune:

    Si pe mine ma intereseaza viitorul, asa ca voi dona si eu sange aici in Coreea de Sud, daca ma accepta.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *